Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных - часть 2

Volumul ejaculatului

Volumul ejaculatului difer? оn func?ie de specie, iar оn cadrul speciei

de la o ras? la alta ?i chiar la acela?i reproduc?tor, de la un ejaculat la

altul. Deterinarea volumului ejaculatului se poate stabili оn paharul

colector sau оn cilindrii grada?i.

Оn condi?ii optime de recoltare, volumul ejaculatului se men?ine оn

limite constante. Utilizarea unor metode de stimulare sexual?, cum ar fi

prezen?a unei femele оn c?lduri, masarea transrectal? a anexelor aparatului

genital al masculilor ?i altele, pot m?ri volumul ejaculatului ?i num?rul

de spermi din sperm?. La masculii tineri volumul ejaculatului este mai

redus, оn compara?ie cu cel al masculilor adul?i.

Din contra, aplicarea unor tehnici de recoltare neadecvate, o frecven??

ridicat? a recolt?rilor, starea de boal?, inflama?ia unor anexe ale

aparatului genital, precum ?i al?i factori, cum ar fi alimenta?ia,

оntre?inerea ?i exploatarea nera?ional? pot provoca reducerea volumului

materialului seminal (oligospermatismul) sau chiar sistarea complet? a

ejacul?rii (aspermatismul).

De?i оn practica оns?mвn??rilor artificiale s-au stabilit valori minime

ale principalelor оnsu?iri ale spermei, mai jos de care ejaculatele nu se

prelucreaz?, fecunditatea masculilor nu este afectat? de sc?derea volumului

spermei, renun?area la prelucrarea lor este motivat? din punct de vedere

economic.

Culoarea spermei

Culoarea spermei difer? pu?in de la o specie la alta, dar se afl? оn

corela?ie strвns? cu concentra?ia de spermi: la taur ?i berbec este alb?

sau asb-crem?; la vier este alb?-l?ptoas?, cu reflexe alb?strui; la arm?sar

este albicioas?, u?or cenu?ie ?i opac?; la cвne sperma are un aspect apos

?i u?or tulbure, fiind semitransparent?.

Abaterile de la aspectul ?i culoarea considerate normale se datoreaz?:

- culoarea maronie apare оn orhite ?i se datoreaz? pigmen?ilor sanguini;

- culoarea roz-ro?ietic? a spermei eviden?iaz? prezen?a оn ejaculat a

sвngelui care extravazeaz? din tractusul genital, uretr? sau penis;

- culoarea g?lbuie denot? c? sperma este amestecat? cu urin?;

- flocoanele de puroi modific? culoarea spermei conferindu-i

ejaculatului un aspect neomogen; ele provin din ampulele canalelor

deferente sau glandele anexe ale aparatului genital;

- infec?iile cu Pseudomonas spiralis modific? оn galben-verzui culoarea

spermei.

Оn toate aceste cazuri sperma nu poate fi folosit?.

Mirosul spermei

Este specific ?i se aseam?n? cu cel al mucilagiului de amidon. Оn cazul

cвnd sperma prezint? alte mirosuri care nu corespund cu cel men?ionat,

acest lucru indic? prezen?a unor procese inflamatoare la nivelul c?ilor

genitale ?i, оn acest caz, se modific? ?i culoarea.

Aprecierea valorilor spermatice

La unele specii prin examen macroscopic, оn func?ie de densitatea ?i

mobilitatea spermilor se poate constata prezen?a valurilor, de diferite

intensit??i, provocate de mi?c?rile game?ilor. Acest lucru este vizibil оn

sperma deas?, proasp?t recoltat?, la rumeg?toare, care prezint? particule

fine оn continu? mi?care (mai ales la berbec), asem?n?toare cu ni?te

valuri, care se agit? оn paharul colector sau оntr-o lam? exavat?. Sperma

mijlocie ?i rar? nu prezint? valuri spermatice.

Examenul microscopic al spermei

Acest examen furnizeaz? date mai sigure despre calitatea ejaculatului ?i

permite s? se aprecieze densitatea ?i concentra?ia spermei, mobilitatea

spermilor, procentul de spermi viabili, teratologici sau imaturi etc.

Aprecierea densit??ii spermei

Densitatea spermilor оn sperm? difer? de la o specie la alta, iar оn

cadrul speciei se constat? varia?ii оntre reproduc?tori ?i chiar la acela?i

reproduc?tor оntre dou? ejaculate. Stabilirea densit??ii spermei const? оn

aprecierea la microscop a distan?ei dintre doi spermi. Cu o pipet? steril?

se ia o pic?tur? de sperm? ?i se pune pe o lam? degrest? оnc?lzit? sau pe o

pl?cu?? оnc?lzitoare. Lama se acoper? cu o lamel?, avвnd grij? s? nu se

formeze оntre ele bule de aer. Astfel preg?tite, se examineaz? cel pu?in ѕ

cвmpuri microscopice. Оn func?ie de distan?ele dintre doi game?i, se

deosebesc mai multe categorii de sperm?:

Sperma dens? se noteaz? cu «D», cвmpul microscopic este plin cu spermi,

distan?a dintre game?i este mai mic? decвt lungimea capului unui sperm. Se

constat? o concentra?ie de peste 1 miliard de spermi la un mililitru.

Sperma mijlocie (M), are o concentra?ie de 0,5-1 miliard de spermi pe ml,

iar distan?a dintre doi spermi este egal? cu lungimea capului unui gamet.

Sperma rarefiat? (R) corespunde unei concentra?ii mai mici de sub 0,5

miliarde spermi/ml; distan?a dintre doi spermi este mai mare decвt lungimea

capului, ajungвnd pвn? la lungimea unui gamet.

Sperma foarte rar? (oligospermie) (O) prezint? doar cв?iva spermi оn

cвmpul microscopic.

Azoospermie (A) denot? lipsa spermilor din sperm?.

Оn mod normal, la taur, berbec ?i ?ap se оntвlne?te sperm? dens? ?i

mijlocie, iar la vier ?i arm?sar – sperm? rar?. La vier se poate оntвlni

sperm? mijlocie cвnd recoltarea spermei se оntrerupe оnainte de frac?iunea

postspermatic?. La p?s?ri sperma este deas?.

Determinarea concentra?iei spermei.

Concentra?ia spermilor pe unitatea de m?sur?, de obicei miliarde pe

milimetru, are mare importan?? оn procesul de prelucrare a materialului

seminal. De num?rul de spermi din ejaculat ?i de mobilitatea lor depinde

gradul de dilu?ie a spermei.

Aprecierea concentra?iei spermilor dintr-un ejaculat se poate realiza

prin metoda hemocitocolorimetric?, fotocolorimetric?, electronic? etc.

Metoda hemocitometric?

Se bazeaz? pe principiul similar cu cel de apreciere a elementelor

figurate din sвnge, folosindu-se camerele de num?rat de tip Goreaev, Thoma,

Burker etc. ?i pipetele Potain.

Оn pipeta Potain se aspir? sperm? pвn? la diviziunea de 0,5 ?i se

completeaz? cu o solu?ie de clorur? de sodiu 3%, pвn? la diviziunea 101

(pentru sperma de berbec ?i taur) sau 11 (pentru sperma de vier ?i

arm?sar). Pipeta se men?ine оn pozi?ie vertical? pentru a se evita formarea

bulelor de aer. Оn continuare se prind capetele pipetei оntre pulpa

degetului mare ?i a celui mijlociu ?i se agit? bine con?inutul acesteia,

pentru a se face omogenizarea lui cu ajutorul m?rgelelor (albe sau ro?ii)

care se g?sesc оn ampula pipetei. Se elimin? 2-3 pic?turi de sperm? diluat?

?i apoi se depune o pic?tur? pe re?eaua camerei de num?rat Goreaev pe care,

оn prealabil, s-a a?ezat o lamel?.

Se procedeaz? оn continuare la num?rarea spermilor din 5 p?trate mari

(respectiv 80 de p?tr??ele), luate оn diagonala re?elei.

Concentra?ia de spermi оn sperm?/mm3 se calculeaz? dup? formula:

[pic], оn care:

N – num?rul de spermi num?ra?i оn 5 p?trate;

I – оn?l?imea sau adвncimea camerei (1/10mm);

S – suprafa?a unui p?tr??el (1/400 mm2);

D – gradul de dilu?ie a spermei (1/200 pentru sperma de taur ?i berbec ?i

1/20 pentru sperma de vier ?i arm?sar);

n – num?rul p?tr??elelor оn care s-au num?rat spermii (80).

Оn cazul spermei de taur ?i berbec, cu gradul de dilu?ie de 1/200,

оnlocuind formula se ob?ine: [pic] sau [pic], sau formula simplificat?

este: C=Nx10000 ?i pentru a afla num?rul de spermi оntr-un mililitru de

sperm?, rezultatul se оnmul?e?te cu 1000.

Оn cazul spermei de vier ?i arm?sar, cu gradul de dilu?ie de 1/20,

formula simplificat? pentru aprecierea concentra?iei game?ilor este:

C=Nx1000, iar pentru exprimarea concentra?iei оn spermi/ml rezultatul de

asemenea ob?inut se mai оnmul?e?te cu 1000.

Metoda fotocolorimetric?

Este o metod? rapid? de num?rare care se bazeaz? pe diferitele grade de

opacitate pe care le are sperma pus? оn fa?a unui fascicul de lumin? ce

trece prin dreptul unei celule fotoelectrice.

Оn practic? se folosesc fie fotocolorimetre ce indic? direct num?rul de

spermi оn miliarde, fie fotocolorimetre ce trebuie оn prealabil etalonate

prin m?sur?tori repetate executate prin metoda hemocitometric?.

Metoda electronic?

Principiul metodei se bazeaz? pe modificarea de c?tre spermi a cвmpului

electronic creat de 2 electrozi din platin?, plasa?i оntr-un capilar de

pasaj al spermei. Exist? diferite tipuri de aparate electronice cel mai

utilizat fiind tipul Coulter.

Aprecierea mobilit??ii spermilor

Mobilitatea spermilor se apreciaz? оn func?ie de mi?c?rile spermilor,

care se pot urm?ri cu u?urin?? оn cвmpul microscopic. Оn func?ie de

aspectul mi?c?rilor, оntr-o pic?tur? de sperm? aplicat? pe o lam? ?i

acoperit? cu o lamel?, la temperatura fiziologic?, putem оntвlni mai multe

categorii de spermi ?i anume:

- spermi cu mi?care de оnaintare sau rectilinie;

- spermi cu mi?c?ri circulare sau «оn manej»;

- spermi cu mi?c?ri vibratorii sau ondulatorii;

- spermi f?r? mi?c?ri (mor?i).

Posed? fecunditate numai spermii care au mi?c?ri de retropulsie

(pendulare), «оn manej» ?i cei imobili.

Оn cazul cвnd to?i spermii din cвmpul microscopic sunt imobili (mor?i),

sperma respectiv? se noteaz? cu «N» (necrospermie).

Deoarece o mare varietate de factori fizico-chimici ?i biologici

afecteaz? mobilitatea spermilor, examinarea spermei trebuie efectuat?

imediat dup? recoltare, evitвndu-se varia?iile de temperatur? (?ocul

termic), poluarea cu ap?, urin?, alte substan?e chimice, lubrefian?i etc.

La speciile cu sperm? foarte deas? (berbecul), pentru facilitarea

examin?rii microscopice a spermei este indicat? diluarea materialului

seminal cu o solu?ie citrat? sau cu clorur? de sodiu, sol. 1%.

Pentru aprecierea mobilit??ii spermilor, la noi оn republic? se folose?te

sistemul notelor de la 10 la 1.

Conform acestui sistem, aprecierea activit??ii sau mobilit??ii spermilor

se face astfel:

10 puncte – cвnd to?i spermii au mi?care rectilinie;

9 puncte – cвnd 90% au mi?care de оnaintare;

8 puncte – cвnd 80% au mi?care de оnaintare;

…2 puncte – cвnd 20% au mi?care de оnaintare.

Оn mod obi?nuit, se admit pentru prelucrare ejaculatele notate cu cel

pu?in 8 puncte la taur ?i berbec ?i 6-7 puncte la vier ?i arm?sar, (60-80%

spermi cu mi?c?ri active de оnaintare).

Spermii care prezint? altfel de mi?c?ri (circulatorii, ondulatorii,

retrograde оmpreun? cu cei cu mi?c?ri de оnaintare foarte lente sau agonice

primesc aceea?i apreciere ca ?i spermii mor?i.

Examenul morfologic al spermilor

Оn sperma reproduc?torilor domestici se оntвlnesc frecvent, оn propor?ii

variabile, spermi cu diferite anomalii (teratologici), precum ?i spermi

imaturi, care pot influen?a negativ fecunditatea, cвnd procentul acestora

dep??e?te anumite limite. Pentru acest motiv, examenul spermei trebuie

completat ?i cu determinarea raportului de spermi teratologici ?i imaturi.

Anomaliile morfologice ale game?ilor se pot оncadra оn:

- anomalii primare, determinate de tulburarea spermiogenezei, avвnd o

localizare оn tubii seminiferi, pвn? la ajungerea оn epididim ?i

constau оn alterarea morfologic? ?i structural? a capului spermului;

- anomalii secundare, care se produc оn epididim datorit? stagn?rii

prelugite la acest nivel, sau sunt efecte ale ac?iunii unor factori

termici (?ocul termic), chimici sau mecanici din timpul ejacul?rii ?i

manipul?rii spermei. Anomaliile secundare vizeaz? alterarea piesei

intermediare sau a cozii game?ilor.

Anomaliile capului pot fi de form? ?i m?rime ?i se refer? la micro- ?i

macrocefalie, spermi cu capul dublu sau multiplu, cap alungit ?i оngust, оn

form? de par?, neregulat ?i mic – sferic. Alte anomalii ale capului

spermului constau оn cap deta?at (liber) ?i invaginarea оnveli?ului

nuclear.

Anomaliile acrozomului se refer? la: acrozom aplatizat, incomplet, curbat

sau deta?at.

Piesele intermediare anormale pot fi: оngro?ate, r?sucite, cu noduri

duble, gвt filiform ?i cu pic?tura protoplasmatic? proximal? sau distal?.

Оn procesul matur?rii epididimare a spermilor pic?turile protoplasmatice

migreaz? de la gвt spre extremitatea distal? a piesei intermediare ?i

dispare de regul? оnaintea ejacul?rii; aceast? migrare a pic?turii

protoplasmatice se realizeaz? оn capul epididimului. Оntr-un ejaculat

normal, procentul spermilor cu pic?tura protoplasmatic? (imaturi) nu

trebuie s? dep??easc? 2-3% la berbec ?i taur ?i 10% la vier ?i arm?sar.

Dep??irea acestui procent denot? epiuizarea sexual? a masculilor.

Afec?iunile epididimului altereaz? conforma?ia normal? a piesei

intermediare, fapt care reduce mobilitatea spermilor ?i se asociaz? cu

infecunditatea.

Examenul morfologic al spermilor poate depista unele forme de anomalii

ale cozii: cozi duble sau r?sucite, scurte sau absente, pic?turi

protoplasmatice localizate proximal sau distal.

Dup? datele din literatura de specialitate, procentul maxim de spermi

anormali (teratologici) admi?i оn sperma de taur este de 18%, inclusiv 3-4%

cu anomalii ale capului, 4-10% - la piesa intermediar? ?i 0,5-2% - la coada

spermului.

Berbecii cu o fecunditate normal? nu dep??esc 14% inciden?? a spermilor

anormali; vierii ?i arm?sarii au оn medie 20% de spermi teratologici.

Determinarea spermilor anormali se face prin utilizarea diferitor metode

de colorare, care permit atвt aprecierea de ansamblu a game?ilor, cвt ?i

anumitelor aspecte legate de structura lor. Determinarea spermilor cu

anomalii primare sau secundare sau a celor imaturi, se poate face prin

efectuarea unor frotiuri din sperm?, care apoi se coloreaz? cu: Giemsa

rapid, fuxin? Pfeiffer, solu?ie albastru de metilen 1%, eozin? 5%,

hematoxilin? etc.

Din sperma proasp?t recoltat? se prepar? mai multe frotiuri, care se

fixeaz? prin uscare la aer sau оn alcool 96(, timp de 2 minute. Dup? fixare

se procedeaz? la colorarea cu o solu?ie din cele men?ionate timp de 3-5

minute. Frotiurile colorate se spal? sub un jet mic de ap?, se usuc? ?i

apoi se examineaz? la microscop cu putere de m?rire de 200-400 ori. Оn

timpul examenului microscopic se noteaz? separat num?rul de spermi normali

?i al celor cu anomalii, pвn? se examineaz? cca 500 spermi. Pe baza

num?rului de spermi examina?i se calculeaz? propor?ia dintre cei anormali

?i normali.

Determinarea propor?iei de spermi vii ?i mor?i

Se poate realiza printr-o colora?ie intravital?, compus? din 3 gr citrat

de sodiu, 100 ml ap? distilat?, 1 gr eozin? ?i 5 gr negrozin?. Membrana

celular? a spermilor mor?i devine permeabil? la eozin?, astfel c? ace?tia

se coloreaz? оn ro?u, оn compara?ie cu spermii vii, care r?mвn necolora?i.

Calculul acestei propor?ii rezult? din num?rarea a 100-500 celule

spermatice ?i exprimarea procentual? a game?ilor vii ?i mor?i dintr-un

ejaculat.

Teste biochimice pentru aprecierea calit??ii spermei

Оn practica оns?mвn??rilor artificiale, testele biochimice sunt pu?in

folosite, totu?i cu valoare de diagnostic sunt: testele de rezisten??

termic?, rezisten?a la solu?ii hipertonice ?i testul reducerii albastrului

de metilen.

Proba biologic?

Rolul hot?rвtor оn analiza spermei оl are aprecierea fecundit??ii

spermilor, realizat? prin proba biologic?. Concep?ia (fecunditatea) depinde

de gradul de оnrudire al femelei cu masculul, de starea s?n?t??ii

reproduc?torilor (femelei ?i masculului), condi?iile de alimenta?ie ?i

оntre?inere etc. De aceea, pentru aprecierea fecundit??ii unui reproduc?tor

se alege un grup de femele tinere, nulipare, cu stare de s?n?tate perfect?,

care se monteaz? sau se оns?mвn?eaz? artificial cu sperma masculului

respectiv. Dup? num?rul femelelor devenite gestante se fac concluzii asupra

capacit??ii de fecundare a reproduc?torului. Astfel, se consider? normal?

sperma unui reproduc?tor care realizeaz? instalarea gesta?iei, dup? prima

оns?mвn?are, la 70-75% din femele.

Diluarea spermei

Diluarea ?i conservarea materialului seminal sunt opera?ii prin care se

asigur? men?inerea viabilit??ii ?i puterii fecundative a spermilor un timp

variabil оn afara c?ilor genitale.

Practicarea оns?mвn??rilor artificiale arat? c? оntr-un diluant bine

preg?tit ?i ales spermii о?i p?streaz? viabilitatea ?i celelalte оnsu?iri

biologice un timp mai mult mai оndelungat decвt оn mediul natural. Aceasta

se explic? prin urm?toarele.

Оn primul rвnd, plasma seminal?, constituit? din secre?iile anexelor

testiculare ?i ale glandelor anexe ale aparatului genital nu serve?te ca

mediu ideal pentru p?strarea spermilor оn afara organismului. Secre?ia slab

alcalin? a prostatei stimuleaz? mobilitatea spermiilor, care pвn? la acest

moment se aflau оn canalul epididimar, оn stare de anabioz?. Acest fenomen

este important pentru a asigura оnaintarea spermilor prin c?ile genitale

femele ?i fecundarea normal? a ovulelor. Оns?, activarea mobilit??ii ?i

men?inerea viabilit??ii spermilor de c?tre produsul de secre?ie al

glandelor anexe este оnso?it? de distrugerea tegumentului lipoproteic al

spermilor sub ac?iunea ionilor de Na+ ?i K-, care se con?in оn plasma

seminal?. Ionii de Na+ ?i alte metale neutralizeaz? оnc?rc?tura electric?

negativ? a spermilor ?i provoac? aglutinarea lor.

Alt? cauz? care duce la peirea spermilor оn afara organismului este

diminuarea resurselor energetice pentru metabolismul celulelor spermatice

?i, оn primul rвnd, al zaharurilor. Glucoza este considerat? surs?

principal? de energie a spermilor atвt оn mediu aerob, cвt ?i оn cel aerob.

La sperma cu o concentra?ie ridicat? ?i bogat? оn fructoz? (taur, berbec)

se constat? diminuarea оntr-un timp foarte scurt a pH-ului rezultat din

acumularea acidului lactic, deci din fructoliz?. Ritmul cre?terii

acidit??ii dup? ejaculare are o semnifica?ie important?; acidul lactic

ac?ioneaz? negativ asupra spermilor, iar concentra?iile mari оi omoar?.

Sc?derea sau absen?a sarcinii electrice, care are loc mai ales оn urma

acidifierii mediului, este urmat?, de asemenea, de aglutinarea spermilor.

Unul din factorii importan?i ai mediului care ac?ioneaz? asupra spermilor

este temperatura. La coborвre brusc?, mai ales sub +18(C spermii sunt

supu?i ?ocului termic ?i mor.

Prin urmare, cauzele concrete care duc la peirea spermilor оn afara

c?ilor genitale sunt:

. subnutri?ia spermilor ca urmare a epuiz?rii rezervelor energetice din

game?i ?i plasma seminal?;

. intoxica?ia spermilor cu produsele metabolice;

. deteriorarea tegumentului lipoproteic, exfolierea membranei celulei

spermatice ?i pierderea sarcinii electrice negative datorit?

acumul?rii оn plasma seminal? a acidului lactic;

. ac?iunea negativ? asupra spermilor a bacteriotoxinelor ?i

bacteriolizinelor;

. varia?iile de temperatur? care provoac? ?ocul termic.

De aceea, pentru prelungirea viabilit??ii spermilor оn afara organismului

se impune:

. reducerea activit??ii cinetice a celulelor spermatice;

. asigurarea game?ilor cu substan?e nutritive;

. protejarea spermilor de distrugerea tegumentului lipoproteic ?i al

membranei celulei spermatice;

. diminuarea intoxica?iei spermilor prin diluarea plasmei seminale.

Toate aceste condi?ii le asigur? mediile de dilu?ie care con?in

ingridien?i cu propriet??i protectoare, nutritive, neutralizante etc.

Оn afar? de asigurarea mediilor favorabile pentru prelungirea

viabilit??ii spermilor «in vitro», diluarea spermei urm?re?te ?i alte

obiective, printre care: cre?terea volumului total al ejaculatului ?i

posibilitatea de a оns?mвn?a un num?r cвt mai mare de femele dintr-un

ejaculat.

Principiul ?tiin?ific care st? la baza dilu?rii spermei este acela c? din

num?rul total de spermi depu?i de un mascul оn c?ile genitale feminine prin

mont?, numai un procent mic de spermi (la taur circa 5%) particip? la

fecundarea ovulului, iar restul mor. Оn practic? s-a demonstrat c? pentru a

ob?ine o rat? normal? de fecundare la vac? spre exemplu, pentru оns?mвn?are

sunt necesare оntr-o doz? de sperm? diluat?, 12-25 milioane de spermi vii,

оns? conform cercet?rilor mai recente, numai 10 mln ?i chiar 5 milioane de

game?i. Rezult? c? la stabilirea gradului de dilu?ie a materialului seminal

trebuie s? se rezerveze, pentru o doz? de inoculare, un minim de 10-12

milioane de spermi cu mi?c?ri active de оnaintare.

Se admit pentru diluare ?i conservare numai ejaculatele care se

оncadreaz? оn anumi?i parametri, оn func?ie de specie, a?a cum rezult? din

tabelul urm?tor.

Valorile medii ?i minimale ale principalelor оnsu?iri ale spermei admise

pentru diluare

|Specia |Volumul |Concentra?ia |Mobilitatea |Procentul |

| |ejaculatului (ml)|spermei (miliarde|spermilor |maxim de |

| | |spermi/ml) |(puncte) |spermi |

| | | | |anormali |

| |Media|Minim |Media|Minim |Media|Minim | |

| | |admisibil | |admisibil | |admisibil | |

|Taur |4,0 |3,0 |1,2 |0,6 |9 |8 |18 |

|Berbec |1,0 |0,6 |3,0 |2,0 |9 |8 |14 |

|Arm?sar|75,0 |40,0 |0,12 |0,05 |6-7 |5 |20 |

|Vier |250,0|150,0 |0,15 |0,1 |7-8 |7 |20 |

Condi?iile pe care trebuie s? le оndeplineasc? un diluant pentru

conservarea spermei

Men?inerea fecundit??ii unei sperme un timp mai оndelungat dup? recoltare

este оn func?ie de calitatea diluantului ?i metoda de conservare.

Оn procesul de prelucrare a materialului seminal se utilizeaz? solu?ii

diluante, care trebuie s? оntruneasc? urm?toarele propriet??i:

. s? fie izoterme – temperatura solu?iei diluante, a sticl?riei diverse

cu care sperma intr? оn contact оn timpul procesului trebuie s? aib?

valori apropiate, evitвndu-se astfel deteriorarea mobilit??ii prin ?oc

termic;

. s? fie izoterme cu sperma – presiunea osmotic? adecvat? a diluantului

se regleaz? prin echilibrarea cantitativ? a ingredien?ilor; citratul

de sodiu realizeaz? un mediu izotonic cu sperma;

. s? aib? un pH apropiat de cel al plasmei seminale (6,2-6,8 pentru

sperma de taur ?i berbec ?i 7,0-7,2 pentru cea de vier ?i arm?sar);

. s? con?in? substan?e nutritive pentru spermi; adaosul de glucoz?,

fructoz? sau alte hexoze la diluant reprezint? substratul energetic

pentru metabolismul anaerob al celulelor spermatice; al?turi de alte

ingrediente, acestea permit prelungirea semnificativ? a duratei de

via?? a spermilor. Fosfolipidele din lapte, lecitina ?i lipoproteinele

din g?lbenu?ul de ou reprezint? componentele nutritive ?i

spermioprotectoare.

Tot оn g?lbenu?ul de ou se remarc? prezen?a triptofanului, tirozinei ?i

fenilalaninei, care au rol important оn procesele de dezaminare oxidativ?

din sperm?, iar colesterolul ?i carotenul stimuleaz? activitatea succinic?,

malic? ?i gliceroaldehid-3-fosfat-dehidrogenazic? оn spermi. Al?i compu?i

din g?lbenu? ac?ioneaz? ca protectori ai enzimelor sulfhidrilice, servind

оn cadrul proceselor oxidative ?i ca factori antiaglutinan?i оn sperm?;

. s? con?in? substan?e crioprotectoare – crioprotec?ia este asigurat? de

glicerin?, g?lbenu?ul de ou, lapte sau dimetilsulfoxid, substan?e care

оmpiedic? cristalizarea apei de constitu?ie ?i pe aceast? cale,

deteriorarea ireversibil? a membranei celulare a spermilor оn timpul

congel?rii.

. s? posede o ac?iune bacteriostatic? ?i chiar bactericid? – adaosul de

antibiotice sau sulfamide оn concentra?ii bacteriostatice оmpiedic?

multiplicarea microorganismelor din sperm?, proces care determin?

elaborarea unor endo- ?i exotoxine bacteriene, ambele extrem de toxice

pentru celulele spermatice.

Apa din componen?a diluantului trebuie s? fie distilat? sau deionizat?,

deoarece ionii metalelor au un efect toxic asupra spermilor, оn caz contrar

se utilizeaz? substan?e chelatoare, care complexeaz? ace?ti ioni.

Clasificarea diluan?ilor pentru sperm?

Clasificarea diluan?ilor se face dup? urm?toarele criterii: compozi?ie,

scopul ?i specia la care se utilizeaz?.

Dup? scopul оn care sunt folosi?i diluan?ii pot fi clasifica?i оn felul

urm?tor:

. diluan?i pentru conservarea spermei la temperatura camerei;

. diluan?i pentru conservarea spermei prin refrigerare;

. diluan?i pentru conservarea spermei prin congelare.

Оn func?ie de compozi?ie diluan?ii se оmpart оn urm?toarele grupe:

1 – diluan?i salini (cristaloizi). Se bazeaz? pe folosirea substan?elor

chimice (citra?i, fosfa?i, tarta?i, sulfa?i etc.) la care se adaug?

g?lbenu? de ou pentru protejarea spermilor de ?ocul termic ?i glucide

(glucoz?, fructoz?, lactoz? etc.). La ora actual? diluan?ii salini sunt cei

mai utiliza?i pe plan mondial, оncвt ei prezint? 70% din num?rul total,

folosi?i la conservarea spermei. Exemplific?m cв?iva diluan?i salini:

Diluan?i cu g?lbenu? de ou

Ap? distilat? 100 ml

Citrat de sodiu + 2H2O 2,9 grame

G?lbenu? de ou 20%

Se prepar? solu?ie salin? din 29 grame citrat de sodiu ?i 1 litru de ap?

bidistilat?, apoi se sterilizeaz? prin fierbere sau autoclavare. Оn ziua

dilu?rii spermei se adaug? 20% g?lbenu? de ou proasp?t. La оntregul diluant

apoi se adaug? antibiotice: 1000 UI penicilin? ?i 500-1000 gama

dehidrostreptomicin?. Se pot folosi concentra?ii diferite de citrat de

sodiu: 3,2-3,6% оn loc de 2,9 gr%.

G?lbenu? de ou citratat ?i glucoz?

Citrat de sodiu (Na3C6H5O7) cristalizat cu 2 H2O 1,15 gr

Glucoz? anhidr? 3,00 gr

Ap? distilat? 100,0 ml

G?lbenu? de ou 20,0 ml

G?lbenu? de ou citratat ?i fosfatat

Fosfat acid de potasiu (PO4H2K) 0,2 gr

Fosfat acid de sodiu (PO4HNa) cristalizat

cu 2 molecule de H2O 2,0 gr

Ap? distilat? ad. 100 ml

Dup? r?cire se adaug? g?lbenu? de ou 20-25%

G?lbenu? de ou citratat cu glicerin?

Оn diluantul cu g?lbenu? de ou citratat se adaug? 2-10% glicerin? pur?.

Dup? 3 zile de conservare, acest diluant prezint? o fecunda?ie mai bun?

decвt a diluantului g?lbenu? de ou citratat neglicerinat.

Diluantul TRIS cu g?lbenu? de ou glicerinat, fructoz? ?i acid citric

Tris hidroximetil-aminometan 6,056 gr

Acid citric 3,0 gr

Fructoz? 2,5 gr

Ap? distilat? 166,320 gr

Dup? prepararea solu?iei se оnc?lze?te la 90(C, apoi se r?ce?te ?i se

оmparte оn dou? jum?t??i egale. Оnainte de folosirea uneia din p?r?i se

adaug? 15,840 grame de ap? bidistilat?, 25 grame g?lbenu? de ou proasp?t,

0,1 grame streptomicin? ?i 100000 UI penicilin? G. La cealalt? parte a

diluantului se adaug? 19,68 grame glicerin? pro analisis, 25 grame g?lbenu?

de ou proasp?t, 0,1 grame streptomicin? ?i 100000 UI penicilin? G; pH

trebuie s? fie ajustat la 6,85.

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5