Introducere

sociologie te readuce la el”. Оn replic?, sociologul francez – jurist la

origine – George Gurvitch completa (peste timp) “pu?in drept te

оndep?rteaz? de sociologie, iar mai mult drept te readuce la ea”.

Cel care pune bazele cercet?rii sociologice a dreptului este juristul

german Eugen Erlich prin lucrarea sa “ Bazele sociologiei dreptului ”,

ap?rut? оn 1913.

Erlich, adept al “liberului drept” fundamenteaz? necesitatea unei

cercet?ri mai cuprinz?toare a realit??ii juridice, care nu se poate reduce

la stadiul normelor ?i institu?iilor juridice, fiind necesare cercet?ri оn

plan vertical, оn adвncime pentru a se pune оn eviden?? “dreptul viu”.

Оn continuare cercetarea sociologic? juridic? ia amploare, contribuind

la aceasta atвt sociologi de renume cum ar fi: G.Trade, Max Weber, Georg

Simmel ?. a., cвt ?i juri?ti bine cunoscu?i, spre exemplu Rudolf Stammler,

Renato Treves, Jean Carbonier etc.

Cercet?rile sociologice juridice dau o perspectiv? nou? studiului

realit??ii juridice, ca realitate social?, verificвnd modul оn care

societatea influen?eaz? dreptul ?i suport?, la rвndu-i influen?a din partea

acestuia. Acela?i obiect (dreptul) pe care ?tiin?ele juridice оl studiaz?

din interior, sociologia juridic? a dreptului pune оn lumin? faptul c?

оntre fenomenele sociale exist? unele care au un caracter juridic deosebit

– legile, activitatea jurisdic?ional?, activitatea administrativ?, denumite

uneori ?i fenomene juridice primare, оntrucвt tr?s?tura lor evident

juridic? le face s? se identifice cu dreptul оn acela?i timp оns? exist? ?i

fenomene juridice secundare, оn care elementul juridic este mai pu?in

evident – responsabilitatea social?, statutul ?i rolul individului etc., -

de?i nu se poate afirma c? acest element lipse?te cu des?vвr?ire.[14]

Cercetarea sociologic? juridic? оmbr??i?eaz? f?r? discrimin?ri ambele

forme de cuprindere a elementelor de juridicitate оn fenomenele vie?ii

sociale. Prin metode care-i r?mвn specifice (observa?ia, sondajul de

opinie, ancheta sociologic?, chestionarul, interviul), sociologia juridic?

оmbr??i?eaz? urm?toarele domenii:

- Domeniul cre?rii dreptului;

- Domeniul cunoa?terii legilor de c?tre cet??eni ?i organele de stat;

- Domeniul pozi?iei subiec?ilor raporturilor sociale fa?? de

reglement?rile juridice оn vigoare;

- Domeniul cercet?rii cauzelor concrete ale оnc?lc?rii dreptului;

- Domeniul limitelor reglement?rii juridice, al raportului dintre sfera

reglement?rilor juridice ?i extrajuridice, a formelor juridice ?i

metajuridice de influen?are a conduitei cet??ene?ti.

Оntre temele de cercetare sociologic? juridic? se оntвlnesc:

- Document?ri solicitate de organe cu competen?e normative;

- Investiga?ii cu caracter de expertiz? legal?;

- Investiga?ii privind modul de administrare a justi?iei;

- Cunoa?terea legii;

- Investiga?ii privind desf??urarea procesului de reintegrare social? a

persoanelor ce au comis fapte antisociale etc.

Cercetarea sociologic? juridic? (metoda sociologic?) poate fi

utilizat? de legiuitor pentru a-?i procura informa?ii оn leg?tur? cu m?sura

оn care legea este respectat? ?i оn ce propor?ie legea о?i g?se?te suport

din partea sentimentului juridic comun.

Exemplu. Sunt bine cunoscute rezultatele cercet?rilor care au stat la

baza unor m?suri legislativ-statale, cum ar fi legisla?ia ?i vвrsta

adolescen?ei, conceptul de fapte antisocial?, strategia activit??ii de

cunoa?tere a legilor etc. Iat? spre exemplu, оn problematica autorit??ii

p?rinte?ti, оntr-o anchet? socio-juridic? mai veche desf??urat? оn SUA,

cercet?torii ?i-au propus studierea urm?toarelor aspecte:

- Coinciden?ele ?i necoinciden?ele оntre reglementarea autorit??ii

p?rinte?ti ?i sentimentele juridice ale societ??ii;

- Unitatea sau diversitatea acelor sentimente;

- Analiza importan?ei unor factori de stratificare a opiniilor оn

aceast? materie – vвrsta, veniturile, sexul, preg?tirea etc., оn ce

m?sur? rezultatele cercet?rii sociologice condi?ioneaz?

oportunitatea unor reglement?ri juridice.[15]

Rezultatele cercet?rilor au scos la iveal?, c? оn numai cinci din

chestiunile studiate s-a observat o coinciden?? a reglement?rilor de drept

cu sentimentele celor chestiona?i. Оntreb?rile puse au fost de tipul:

p?rin?ii au dreptul s? controleze salariile copiilor? Care, poate fi vвrsta

minim? pentru оncheierea c?s?toriei?

Ancheta a scos la iveal?, printre alte concluzii, o lacun? a

reglement?rii legale: inexisten?a unor dispozi?ii privitoare la vвrsta

adolescen?ei. Sociologia ?i psihologia opereaz? o distinc?ie оn evolu?ia

tвn?rului, vorbind de adolescen?? ca perioad? imediat premerg?toare celei

de maturitate psihic? (chiar cuvвntul vine de la adolesco – ere – a cre?te,

a c?p?ta puteri, a se maturiza).

Adolescen?a este stadiul оncepвnd cu procesul maturiz?rii sexuale, ?i

sfвr?ind odat? cu apropierea maturit??ii (biopsihice).[16] Оn general

perioada se situeaz? оntre anii 12/13 – 18/19. De?i exist? оn sociologie

asemenea delimit?ri, dreptul nu consider? vвrsta respectiv? ca o etap?

deosebit? оn dezvoltarea personalit??ii ?i nu i se acord? forma unei

categorii juridice separate ( e vorba, bineоn?eles, de dreptul SUA).

Aceast? anchet? a subliniat concluzii legate, оntre altele, ?i de

necesitatea unor revederi ale legisla?iei, оn diverse ramuri de drept, care

s? pun? оn lumin? asemenea diferen?ieri.

Deci оn concluzie putem spune, c? extinderea cercet?rii sociologice cu

metodele proprii inclusiv sondajul de opinie sau ancheta sociologic?, nu au

l?sat pe dinafar? nici aspectele juridice ale vie?ii sociale. Dimpotriv? ca

urmare a extinderii lor s-a conturat sociologia juridic? ca disciplin? de

sinest?t?toare, n?scut? din nevoie ?i ca rezultat al analizei factorilor

sociali de condi?ionare ?i intercondi?ionare ai dreptului. Оn efortul de

creare ?i conturare cвt mai precis? a acestei discipline a fost creat? o

Asocia?ie interna?ional? de sociologie juridic?, iar la unele Facult??i de

drept se predau cursuri оn aceast? materie.

E. Metodele cantitative ?i alte metode

Metodele cantitative, cap?t? оn ultimul timp o tot mai mare pondere оn

cercetarea ?tiin?ific? juridic?, cu largi ?i imediate aplica?ii оn practica

dreptului. Оn general azi, teoria juridic? nu poate merge decвt оn strвns?

corela?ie cu nevoile practice ale cre?rii ?i aplic?rii dreptului.

Ipotezele ?tiin?ifice se cer a fi verificate оn cadrul unor strategii ale

dezvolt?rii fenomenului juridic, оn ultim? corela?ie cu scenariile

dezvolt?rii economico-sociale. Descifrarea, explicarea, propunerea de

decizii ?i prognoz? se bazeaz? pe aprecieri teoretice argumentate prin

experien?? dobвndit? din studiul cazurilor secundare. Exist? оn ??rile

occidentale chiar o ramur? specializat? – jurometria – care pleac? de la

procedeul cazuistic ca un mod de abordare orientat spre cazul singular.

Necesitatea introducerii unor metode cantitative оn cercetarea

?tiin?ific? juridic? ?i оn practica dreptului a izvorвt din nevoia de a

conferi noi valen?e acestei cercet?ri, оn strвns? leg?tur? cu unit??ile

practice. Folosirea calculatoarelor ajut? deciziei, aceast? folosire nu

оngusteaz? posibilit??ile de decizie, ci dimpotriv? le optimizeaz?. Timpul

economisit este folosit la fundamentarea temeinic? a deciziei. Informatica

juridic? оmbun?t??e?te procesul decizional prin rapiditatea efectu?rii

diferitelor opera?iuni.

Оn ultimul timp, chiar оn plan decizional se poate vorbi de rolul

ordinatorului – este vorba de deciziile cu caracter “repetitiv” (mai ales

оn domeniul deciziei administrative) caracterizate prin faptul c? оn

con?inutul lor se face aplicarea mecanic? ?i identic? (pentru acelea?i

categorii de fapte) a unor norme juridice la situa?ii reductibile оn

formule matematice finale.[17]

Pe plan mondial cercet?rile de informatic? juridic? au fost orientate оn

urm?toarele direc?ii:

- Elaborarea ?i sistematizarea legisla?iei;

- Eviden?a legislativ?;

- Eviden?a deciziilor de practic? judec?toreasc? (a precedentelor

judec?tore?ti);

- Stocarea ?i sistematizarea informa?iei juridice;

- Eviden?e criminologice etc.

Оn planul eviden?ei legislative calculatorul, оn baza programelor

informatice ofer? datele necesare оn vederea aprecierii exacte a

corela?iilor dintre reglement?ri, realizвnd reces?mвntul normelor ce pot

intra оn conflict.

Consiliul Europei (prin Direc?ia Afacerilor juridice) ?i Comisia Pie?ei

Comune (prin Serviciul Juridic) desf??oar? оn mod coordonat eforturi pentru

unificarea cercet?rilor privind perspectivele legisla?iei comunitare.

Оnc? din anul 1969, comitetul mini?trilor din Consiliul Europei a creat

un organ de exper?i pentru armonizarea modalit??ilor implement?rii

informa?iei juridice оn calculator оn domeniul privind tratatele

interna?ionale, reglement?ri interne ?i date de statistic? juridic?.

Este оn afara discu?iei faptul c?, оn condi?iile tehnice actuale nu se

pune problema utiliz?rii calculatorului pentru a оnlocui judec?torul оn

pronun?area unei solu?ii оn procesul judiciar.

Hot?rвrea judec?toreasc? nu оnseamn? aplicarea pur mecanic? a legii la o

cauz? determinat?. A?a cum nu exist? dou? frunze absolut identice, doi

fulgi de nea la fel, tot astfel nu putem s? оntвlnim dou? spe?e, dou?

cazuri de via??, identice, chiar dac? оn elementele lor generale, spe?ele

ce se deduc оn fa?a completului de judecat? pot prezenta (?i prezint?)

multe aspecte comune. Instan?a trebuie, pentru acest motiv, s? fac? o

evaluare a fiec?rei spe?e sub cele mai variate aspecte, cu grij? de nuan?e

?i de individualizare a tr?s?turilor ce sunt impuse de circumstan?ele

fiec?rei cauze ?i de particularit??ile fiec?rui participant (reclamant,

pвrвt, inculpat, parte civil?, parte responsabil? etc.) la procesul

judiciar. Aceasta nu оnseamn? c? ordinatorul nu-?i afl? locul pe masa

judec?torului. Dimpotriv?, a?a cum demonstreaz? situa?ia organiz?rii

instan?elor din ??rile dezvoltate pe masa fiec?rui judec?tor se afl? un

terminal de la care se poate ob?ine оntr-un termen record o cantitate de

informa?ie legislativ? de doctrin? ?i de practic?, care scute?te eforturi

considerabile, aduce plusul de exactitate, de siguran?? ?i accelereaz?

considerabil rezultatul (stabilirea ?i motivarea solu?iei).

Оn general, metodele cantitative aplicate оn drept din care am amintit

doar cвteva – au meritul incontestabil de a contribui efectiv la

perfec?ionarea reglement?rilor juridice, la sporirea eficien?ei lor

sociale, precum ?i la оmbun?t??irea activit??ii practice de realizare a

dreptului. De aceea orice rezerv?, orice prejudecat? cu privire la

utilitatea acestor metode trebuie statornic оnl?turate.[18]

Dintre alte metode este de re?inut importan?a folosirii metodei

statistice, util? atвt pentru procesul de elaborare a dreptului cвt ?i

pentru cel de aplicare. De altfel, statistica judiciar? s-a conturat ca un

domeniu distinct al statisticii.

Cвt prive?te metoda experimental? – proprie ?tiin?elor naturii, men?ion?m

c? оn domeniul dreptului uneori оn domeniul reglement?rii cu caracter

economic, cвnd punвndu-se problema unei transform?ri de ansamblu, la scara

na?ional?, s-a recurs оn prealabil la verificarea noilor m?suri la scar?

redus?, оn cвteva unit??i.

Concluzii

Pornind de la leg?tura indisolubil? оntre drept ?i stat, ceea ce face

ca oamenii de ?tiin??, speciali?ti оn teoria dreptului, s? se ocupe, de

asemenea, de teoria statului, au ap?rut lucr?ri teoretice cu caracter

monografic sau cursuri universitare dedicate studierii comune a statului ?i

dreptului, constituindu-se ?i o disciplin? distinct? de teoria general? a

statului ?i dreptului.

Оn principiu, ?tiin?a juridic? ar fi incomplet?, iar juristul

unilateral f?r? studierea statului, оn a?a m?sur? cele dou? fenomene –

statul ?i dreptul, sunt legate unul de altul. De aceea unele concepte,

no?iuni, categorii legate de stat se analizeaz? оn cadrul disciplinei

Teoria general? a dreptului ?i statului. Оn orice caz, teoria general? a

dreptului ?i statului nu poate evita abordarea unor teme privind statul,

leg?tura sa cu dreptul, fiindc? numai astfel va putea da o imagine

armonios оnchegat? ?i bine conturat? asupra dreptului.

Revenind la cercetarea ?i defini?ia obiectului teoriei generale a

dreptului ?i statului este de re?inut c? ea studiaz? dreptul ?i statul оn

ansamblu оn generalitatea ?i integritatea sa, ordinea juridic? оn

оntregime. Ea formuleaz? defini?ia dreptului ?i statului, celelalte

concepte, categorii caracteristice dreptului, fiind valabile pentru toate

?tiin?ele juridice, cum sunt, bun?oar?, categoriile de norm? juridic? izvor

de drept, sistem de drept, ordine de drept, r?spundere juridic?, drept

subiectiv ?.a. De asemenea, ea formuleaz? o serie de principii generale,

valabile pentru toate ?tiin?ele juridice. De exemplu, principiile

legalit??ii, suprema?iei legii, prezum?iei de cunoa?tere a legii (nimeni

nu se poate scuza de necunoa?terea legii) ?.a. Teoria general? a dreptului

?i statului studiaz?, de asemenea, metodologia de cercetare, folosit? de

?tiin?a dreptului.

Ca disciplin? de оnv???mвnt teoria general? a dreptului ?i statului

are ?i un caracter de introducere оn studiul materiilor juridice. Ea poate

fi оns? ?i o disciplin? conclusiv?, de sintez?, dar pentru aceasta ar

trebui studiat? оn ultimii ani sau chiar оn ultimul an de studii, dup?

оnsu?irea majorit??ii materiilor.

Metodologia juridic? poate s? apar? ca o ?tiin?? despre ?tiin?a

dreptului care dezv?luie aspecte din cele mai importante ?i pasionante cum

ar fi: modul cum lucreaz? omul de ?tiin??, dar ?i artizanul dreptului,

regulile ?tiin?ei dreptului, caracterul s?u.

Ca ?i оn orice domeniu, cercetarea ?tiin?ific? juridic? se bazeaz? pe

folosirea unei metodologii, a unui ansamblu de metode ?i procedee cu

ajutorul c?rora are loc studierea dreptului оn toat? complexitatea sa

Оn leg?tur? cu acest fapt men?ion?m extinderea cercet?rilor

interdisciplinare cu folosirea evident? ?i a unor metode complexe.

?tiin?ele juridice nu au fost nici ele scutite de aceast? orientare, de?i

din p?cate, оn acest domeniu s-a f?cut destul de pu?in pentru cercetarea

teoretic? a noilor metodologii ?i, ca o consecin?? fireasc? a acestei st?ri

de lucruri, nici utilizarea practic? a noilor metode nu a оnregistrat

progresele necesare.

O bun? cunoa?tere, explicare ?i interpretare a dreptului (a

fenomenului juridic) reclam? o metodologie corespunz?toare оn baza c?reia

s? se realizeze o оn?elegere ?tiin?ific? a mecanismului ac?iunii sociale a

dreptului, a func?iilor lui, a esen?ei con?inutului ?i formei sale, a

leg?turilor sale multiple cu societatea.

Referindu-ne la principalele metode ale cercet?rii juridice men?ion?m

оn primul rвnd metoda logic?.

Оn cercetarea dreptului, a fenomenului juridic atвt de complex,

Teoria dreptului, toate ?tiin?ele juridice se folosesc de categoriile,

ra?ionamentele logice. F?cвnd abstrac?ie de ceea ce nu este esen?ial,

оntвmpl?tor оn existen?a dreptului, teoria caut? s? dezv?luie, folosindu-se

de metoda logic?, ceea ce este esen?ial, caracteristic, pentru drept. De

importan?a aplic?rii Logicii оn cercetarea fenomenului juridic vorbe?te

оns??i faptul c? s-a conturat ca o disciplin? aparte logica juridic?.

Оn leg?tur? cu metoda istoric? ar?t?m c? potrivit acestei metode

?tiin?ele juridice cerceteaz? dreptul оn perspectiva ?i evolu?ia sa

istoric?, de-a lungul diferitelor orвnduiri sociale, ele analizeaz? esen?a,

forma ?i func?iile dreptului raportate la etapa istoric? pe care o str?bate

o societate, ?tiut fiind c? institu?iile juridice poart? pecetea

transform?rilor istorice ale poporului ?i ??rii respective.

Apelвnd la istorie, dreptul о?i afl? condi?iile ce-i pot descifra

ascenden?a. Astfel, plecвnd de la datele pe care le ofer? istoria, оn

cercetarea marilor institu?ii juridice ?tiin?a dreptului, constatвnd

vechimea lor, le urm?re?te evolu?ia, configura?ia, func?iile etc.

O alt? metod?, ce poate fi amintit? оn cadrul aceluia?i capitol, este

metoda comparat?. Compararea sistemelor de drept ale diverselor state, a

tr?s?turilor ramurilor, institu?iilor ?i normelor acestora s-a dovedit

extrem de fructuoas? оn procesul metodologic de studiere a fenomenului

juridic.

Compara?ia ajut? esen?ial la construirea tipologiilor juridice ?i

clasific?rilor, оn procesul de legiferare. Metoda comparativ? are, de

asemenea, o importan?? major?, ea furnizвnd informa?ii pre?ioase

legiuitorului, оn leg?tur? cu reglement?rile cuprinse оn alte sisteme de

drept sau оn documente juridice interna?ionale. Prin studiul comparat al

diferitelor institu?ii juridice na?ionale se desprind factorii se determin?

atвt tr?s?turile lor comune cвt ?i cele specifice Importan?a deosebit? a

metodei comparate este dat? ?i de crearea unei ramuri distincte оn sistemul

?tiin?elor juridice dreptul comparat.

Metoda sociologic?, reprezint? o direc?ie de cercetare cu reale

foloase pentru cunoa?terea realit??ii juridice.

Sociologia aduce o viziune nou? asupra dreptului – definindu-l ca un

fapt social – ?i оncearc? s? resistematizeze sursele evolu?iei ?i

influen?ei dreptului asupra societ??ii, oferind ?tiin?elor juridice o

metod? ra?ional? de studiere a fenomenului social. Cercetarea sociologic?

juridic? (metoda sociologic?) poate fi utilizat? de legiuitor pentru a-?i

procura informa?ii оn leg?tur? cu m?sura оn care legea este respectat? ?i

оn ce propor?ie legea о?i g?se?te suport din partea sentimentului juridic

comun.

Necesitatea introducerii unor metode cantitative оn cercetarea

?tiin?ific? juridic? ?i оn practica dreptului a izvorвt din nevoia de a

conferi noi valen?e acestei cercet?ri, оn strвns? leg?tur? cu unit??ile

practice. Folosirea calculatoarelor ajut? deciziei, aceast? folosire nu

оngusteaz? posibilit??ile de decizie, ci dimpotriv? le optimizeaz?. Timpul

economisit este folosit la fundamentarea temeinic? a deciziei. Informatica

juridic? оmbun?t??e?te procesul decizional prin rapiditatea efectu?rii

diferitelor opera?iuni.

Ca o concluzie, dup? prezentarea succint? a metodelor de cercetare, se

impune constatarea c? ele nu trebuie оn?elese оn mod izolat, ci оn

interdependen?a complementaritatea lor. Folosindu-le astfel, cercetarea

?tiin?ific? juridic?, atвt cea fundamental?, preponderent teoretic?, cвt ?i

cea aplicativ? are garan?ia ob?inerii unor rezultate valoroase ?i utile.

Bibliografie

N. Popa. Teoria general? a dreptului. Bucure?ti, 1992.

G.Vrabie, S. Popescu. Teoria general? a dreptului. Ia?i, 1993.

I. Ceterchi, M. Luburici. Teoria general? a statului ?i dreptului.

Bucure?ti, 1983.

A. Gulipe. C voprosu o formirovanii metodologhii pravovoi nauchi. Sovetscoe

gosudarstvo i pravo. 1991, Nr. 4.

V. Cozlov. Problemо predmeta i metodologhia ob?cei teorii prava. Leningrad,

1989

D. Ciobanu. Introducere оn studiul dreptului. Bucure?ti, 1993.

I. Hum?. Introducere оn studiul dreptului. Ia?i, 1993

Teoria general? a dreptului. (curs de lec?ii). N. Novgorod, 1993.

L. Mamut. Nauca o gosudarstve i prave: neobhodimosti radicalinogo

obnovlenia.// Filosofschie nauchi. 1989, Nr. 11

Planul lucr?rii

Introducere ……………………………………………………………………1

Obiectul de studiu ……………………………………………………………2

Metodele cercet?rii ?tiin?ifice a fenomenului juridic……………………….…6

Considera?ii generale……………………………………………………6

No?iunea metodologiei juridice ……………………………………………….9

Metodologia cercet?rii ?tiin?ifice juridice ……………………………………11

Metoda logic?.…………………………………………………..11

Metoda istoric? ……………………………………………….. 14

Metoda comparativ? …………………………………………...16

Metoda sociologic? ……………………………………………20

Metoda cantitativ? ?i alte metode ..…………………………….25

Concluzii ……………………………………………………………………..28

Bibliografie …………………………………………………………………..32

-----------------------

1 I. Ceterchi, M. Luburici. Teoria general? a statului ?i dreptului.

Bucure?ti, 1983, p. 8

2 M. Djuvara. Teoria general? a dreptului (enciclopedie juridic?). Editura

All, 1995

3 I. Ceterchi, M. Luburici. Teoria general? a statului ?i dreptului.

Bucure?ti, 1967.

4 I. Ceterchi, I. Craiovan. Op. citat?, p. 10

5 I. Ceterchi, I. Craiovan. Op. citat?, p. 12.

[1] N. Popa. Lucr. citat?, p 14

[2] S. Popescu, D. Iliescu. Probleme actuale ale metodologiei juridice.

Bucure?ti, 1979.

[3] N. Popa, lucr. citat?, p. 15

[4] N. Popa, lucr. citat?, p. 15

[5] I. Ceterchi, I. Craiovan, lucr. citat?, p. 15

[6] N. Popa, lucr. citat?, p.21.

[7] N. Popa. Teoria general? a dreptului. Bucure?ti, 1992, p. 19

[8] R. David. Pravovоie sistemо sovremennosti. Moscova, 1988,

[9] V. Zl?tescu, I. Zl?tescu. Regulile metodei comparative оn studiul

dreptului. Studii de drept romвnesc. 1, 1989.

[10] V. Zl?tescu, I. Zl?tescu. Lucr. citat?, p. 340.

[11] N. Popa. Lucr. citat?, p. 20

[12] N. Popa . teoria general? a dreptului. Bucure?ti, 1992.

[13] N. Popa. Lucr. citat?, p. 22

[14] N. Popa. Lucr. citat?, p. 24

[15] N. Popa. Lucr. citat?, p. 25

[16] A. Roth. Individ ?i societate. Bucure?ti, 1986.

[17] V. Hanga. Calculatorul оn ajutorul deciziei. Studii de cercet?ri

juridice, Nr.1, 1989

[18] N. Popa. Lucr. citat?, p. 27

-----------------------

1. оn condi?iile c este:

Страницы: 1, 2, 3