Notiunea si clasificarea actelor juridice civile

ce contractele sinalagmatice cu executare imediat? li se aplic?

rezolu?iunea pentru neexecutarea culpabil? sau necorespunz?toare,

contractelor sinalagmatice cu executare succesiv? li se va aplica

rezilierea. De asemenea, оn cazul actelor juridice cu executare succesiv?,

pentru fiecare presta?ie curge o prescrip?ie extinctiv? distinct?.

12. Оn func?ie de rolul voin?ei p?r?ilor оn stabilirea con?inutului actului

juridic civil, distingem acte subiective ?i acte condi?ie.

Actele juridice subiective se caracterizeaz? prin aceea c? оntreg

con?inutul lor este stabilit prin voin?a p?r?ilor care le-au оncheiat.

Acestea sunt marea majoritate a actelor de drept civil.

Actele juridice condi?ie sunt acele acte al c?ror con?inut este

predeterminat de norme imperative, p?r?ile actelor juridice exprimвndu-?i

voin?a numai оn privin?a na?terii lor. Exemplu de act juridic condi?ie este

c?s?toria.

Aceast? clasificare prezint? importan?? din punct de vedere al

aprecierii condi?iilor de validitate ale celor dou? acte. Astfel,

con?inutul actelor juridice condi?ie fiind reglementat оn mod imperativ de

lege, valabilitatea lor se apreciaz? оn limitele acestor norme juridice

imperative, оn vreme ce aprecierea valabilit??ii actelor subiective al

c?ror con?inut este stabilit de p?r?i se face оn limite mai largi.

Pe de alt? parte, оn timp ce actele juridice condi?ie nu pot fi decвt

cele stabilite ?i reglementate de lege, actele subiective nu se limiteaz?

numai la cele expres reglementate de lege.

Condi?iile de valabilitate ale actelor juridice civile.

Dup? reglement?rile de baz? pe care ni le ofer? doctrina juridic?,

condi?iile esen?iale pentru validitatea conven?iilor sunt:

o Capacitatea de a contracta;

o Consim??mвntul valabil al p?r?ii care se oblig?;

o Un obiect determinat;

o O cauz? licit?.

Оn leg?tur? cu aceste prevederi se impun a fi f?cute unele preciz?ri.

Astfel, de?i textul se refer? la conven?ii, condi?iile enumerate sunt

necesare ?i valabile pentru toate actele juridice, indiferent c? acestea

sunt unilaterale sau bilaterale. Pe de alt? parte, de?i textul se refer? la

consim??mвntul valabil al p?r?ii care se oblig?, totu?i toate p?r?ile

actului juridic, inclusiv creditorul, trebuie s? exprime un consim??mвnt

valabil.

De asemenea actul juridic este valid nu numai cвnd obiectul este

determinat, ci ?i atunci cвnd acest obiect este doar determinabil, iar оn

ceea ce prive?te cauza nu este suficient ca s? fie numai licit?, ci оn plus

trebuie s? fie real? ?i corespunz?toare regulilor de moral?.[4]

Оn afara condi?iilor ar?tate mai sus, o condi?ie esen?ial? pentru

validitatea actelor juridice o constituie forma pentru actele formale sau

solemne.

Pe lвng? condi?iile esen?iale, actul juridic poate cuprinde ?i

condi?ii neesen?iale sau оntвmpl?toare, a c?ror lips? nu poate influen?a

valabilitatea actelor juridice, cum ar fi, spre exemplu, modalit??ile

actului juridic (termenul ?i condi?ia).

No?iunea ?i clasificarea condi?iilor de validitate ale actului juridic

civil.

Оn literatura de specialitate, condi?iile esen?iale de validitate ale

actelor juridice au fost desemnate ?i prin termenul de elemente

esen?iale.[5] Nu credem c? ar fi vreo gre?eal? ca pentru desemnarea

termenului de condi?ii esen?iale de validitate ale actelor juridice ?i

expresia “cerin?ele esen?iale de validitate ale actului juridic”.

Prin condi?ii de validitate ale actului juridic trebuie s? de

оn?eleag? toate cerin?ele sau elementele prev?zute de lege sau stabilite de

p?r?i pentru validitatea actului juridic civil.

Condi?iile de validitate ale actului juridic civil se clasific? dup?

mai multe criterii. Astfel, оn func?ie de aspectele la care se refer?

deosebim condi?ii de fond ?i condi?ii de form?. Condi?iile de fond sunt

cele care privesc con?inutul actului juridic, iar cele de form? privesc

forma de exteriorizare a voin?ei, adic? forma pe care o оmbrac? acest

con?inut.

Оn func?ie de obligativitatea lor, condi?iile actului juridic civil se

оmpart оn esen?iale ?i neesen?iale. Condi?iile esen?iale sunt acele

condi?ii care trebuie оndeplinite оn mod obligatoriu, pentru оns??i

validitatea actului juridic. Dimpotriv? condi?iile neesen?iale pot fi sau

nu prezente оn structura actului juridic civil, f?r? consecin?e asupra

valabilit??ii acestuia.

Оn sfвr?it, condi?iile actului juridic civil se mai pot clasifica, оn

func?ie de sanc?iunea ce intervine оn caz de nerespectare a lor, оn

condi?iile de validitate a c?ror nerespectare se sanc?ioneaz? cu nulitatea

actului ?i condi?ii de eficacitate a c?ror nerespectare prive?te doar

eficacitatea actului, f?r? nici o оnrвurire asupra valabilit??ii actului

juridic civil.

Capacitatea de a оncheia actul juridic civil

No?iune ?i reglementare legal?.

Capacitatea de a оncheia acte juridice civile este una din condi?iile

de fond, esen?ial? pentru validitatea actului juridic.

Prin capacitate de a оncheia acte juridice civile se оn?elege

aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi ?i

obliga?ii civile, prin оncheierea de acte de drept civil.[6] Conceput? оn

acest fel, capacitatea de a оncheia acte juridice civile se оnf??i?eaz? ca

o parte a capacit??ii de folosin?? a persoanei fizice ?i juridice, оn

sensul posibil (aptitudinii) de a avea drepturi ?i obliga?ii civile, precum

?i ca o premis? a capacit??ii de exerci?iu, al?turi de discern?mвnt, de a

dobвndi drepturi subiective civile ?i obliga?ii prin оncheierea de acte

juridice civile. Cu alte cuvinte, capacitatea de a оncheia acte juridice

civile se оntemeiaz? atвt pe ideea de a dobвndi prin оncheierea de acte

juridice civile.

Sub aspectul reglement?rii legale оn articol …. Enumerвndu-se

condi?iile esen?iale pentru validitatea unui act juridic, la pct 1 se

prevede expres capacitatea de a contracta. Оn afara acestui text de lege,

capacitatea de a оncheia acte juridice civile mai este reglementat? de art

… , potrivit c?ruia “poate contracta orice persoan? ce nu este declarat?

incapabil? de lege” ?i art …., care enumer? persoanele incapabile de a

оncheia contracte ?i anume minorii, interzi?ii, precum ?i to?i acei c?rora

legea le-a prohibit oarecare contracte.

Unele reglement?ri privind capacitatea de a оncheia acte juridice

civile au ca obiect diferite categorii de acte juridice civile. Astfel,

potrivit dispozi?iilor art… , minorul de 16 ani poate dispune prin

testament de jum?tate din bunurile de care poate dispune potrivit legii

persoana major?, iar оn art … se consacr? principiul potrivit c?ruia

“orice persoan? este capabil? de a face testament, dac? nu este oprit? de

lege”. De asemenea, оn toat? materia contractelor de vвnzare-cump?rare

potrivit art …. “Pot cump?ra ?i vinde to?i c?rora nu le este oprit prin

lege”

Principiul capacit??ii ?i excep?ia de la acest principiu

Regula оn aceast? materie, consacrat? оn doctrin? ?i stabilit? ?i de

practica judec?toreasc? este c? orice persoan? are capacitate de a оncheia

acte juridice civile, incapacit??ile constituind excep?ii de la aceast?

regul?. Оn leg?tur? cu aceast? regul? оn articolul 12 C. Civ. Se prevede

expres c? “nimeni nu poate fi оngr?dit оn capacitate de folosin?? ?i nici

lipsit, оn tot sau оn parte, de capacitatea de exerci?iu, decвt оn cazurile

?i condi?iile stabilite de lege”.

Оn ceea ce prive?te persoanele juridice regula capacit??ii de a

оncheia acte juridice este subordonarea principiului specialit??ii

capacitatea de folosin?? consacrat? prin art. 29 din C. Civ. Potrivit

c?ruia “persoana juridic? are capacitate juridic? de folosin?? potrivit

scopului activit??ii ei”

Capacitatea de folosin?? a persoanei juridice ia na?tere оn momentul

aprob?rii statutului sau regulamentului ei, iar оn cazurile cвnd urmeaz? s?

func?ioneze pe baza regulamentului general privind organiza?iile de stat,

respectiv – din momentul public?rii de c?tre organul competent a hot?rвrii

de оnfiin?are a ei. Dac? statutul urmeaz? s? fie оnregistrat, capacitatea

de folosin?? a persoanei juridice ia na?tere din momentul оnregistr?rii.

Toate actele juridice care nu sunt оncheiate оn vederea realiz?rii

scopului persoanei juridice sunt sanc?ionate cu nulitatea.

Incapacitatea de a оncheia acte juridice trebuie s? fie expres

prev?zut? de lege, iar textele de lege prin care sunt reglementate astfel

de excep?ii sunt de strict? interpretare ?i aplicare.

Fa?? de no?iunea ?i reglement?rile legale privitoare la capacitatea de

a оncheia acte juridice civile, se poate concluziona c? aceast? capacitate

este o stare de drept оn compara?ie cu discern?mвntul care este o stare de

fapt care se apreciaz? de la persoan? la persoan?, оn func?ie de

aptitudinea ?i puterea psihointelectual? a acesteia de a aprecia оntre bine

?i r?u, licit ?i ilicit, moral ?i imoral, etc.[7]

Consim??mвntul

Corela?ia dintre consim??mвnt ?i voin?a juridic?

Pentru ca un act juridic s? ia fiin?? ?i s? produc? efecte, este

absolut necesar? existen?a unei voin?e care s?-l creeze, deoarece actul

juridic este manifestarea de voin?? f?cut? cu inten?ia de a produce efecte

juridice, adic? de a crea, modifica, transmite sau stinge un raport

juridic civil.

Privit? оn realitatea ei psihologic?, voin?a este un fenomen complex

care cuprinde оn con?inutul ei st?ri intelective (senza?ii, percep?ii,

gвndire, memorie); st?ri afective (emo?ii ?i sentimente) ?i st?ri volitive

(reglarea conduitei, propunerea de scopuri deliber?ri, lu?ri de decizii)[8]

?i sub aspectul ei juridic voin?a este un fenomen complex, deoarece

structura ei este format? din dou? elemente: consim??mвnt ?i cauz? a

(scop).

Corela?ia care exist? a?adar, оntre voin?? ?i consim??mвnt este de

tipul оntreg parte, voin?a alc?tuind оntregul, iar consim??mвntul o parte a

acestuia.

Formarea ?i principiile voin?ei juridice

Ceea ce оi determin? pe oameni s? оncheie acte juridice este nevoia lor

de a-?i satisface cerin?ele de ordin material ?i spiritual ale vie?ii

cotidiene. Aceasta оnseamn? c? orice act de voin?? urm?re?te realizarea

unui anumit scop. Sub influen?a nevoilor se formeaz? motivele ac?iunilor

omene?ti, motivele constituind, a?adar, elementul care-l оndeamn? pe om s?-

?i propun? anumite scopuri, iar scopul reprezint? ceea ce omul tinde s?

realizeze. Tocmai aceast? tr?s?tur? a ac?iunii omene?ti, de a urm?ri

con?tient realizarea unui anumit scop, ne оng?duie s? denumim ac?iunea sa

ca act de voin??.

Cвnt?rind motivele care o оndeamn? s? ac?ioneze, persoana delibereaz?

pвn? cвnd intervine motivul determinant care antreneaz? hot?rвrea de a o

оncheia actul juridic proiectat.

Оn procesul psihologic de formare a consim??mвntului distingem, prin

urmare, mai multe etape, ?i anume: reflectarea nevoilor оn con?tiin??,

apari?ia sub - impulsul lor – a motivelor care оndeamn? la ac?iune;

deliberarea; interven?ia motivului determinant care este reprezentarea

intelectual? a scopului principal, urm?rit ?i, оn fine hot?rвrea de a

оncheia actul juridic necesar pentru оmplinirea scopului urm?rit, adic?

pentru оmplinirea nevoilor care au constituit punctul de plecare al

procesului psihologic de formare a voin?ei juridice.

Din punct de vedere juridic intereseaz? numai interven?ia motivului

determinant ?i hot?rвrea de a оncheia actul juridic, care constituie cele

dou? elemente ale voin?ei juridice ?i anume:

a) consim??mвntul, care оnseamn? hot?rвrea de a оncheia actul juridic;

b) cauza prin care se оn?elege scopul concret urm?rit prin оncheierea

actului respectiv, scop a c?rui reprezentare intelectual? a

constituit motivul determinant ale оncheierii actului juridic

civil.

Doctrina juridic? civil? consacr? dou? principii ce guverneaz? voin?a

juridic? ?i anume principiul libert??ii actelor juridice civile, cunoscut

?i sub numele de principiu autonom de voin?? ?i principiul voin?ei reale,

numit ?i principiul voin?ei interne.

De aici rezult? c? subiectele de drept civil sunt libere s? оncheie orice

acte juridice, dar respectвnd legea ?i bunele moravuri. Cu respectarea

legii ?i a regulilor de moral?, subiectele de drept civil pot s? dea

actului juridic оncheiat, con?inutul dorit de ele. Ele sunt, de asemenea,

libere s? modifice sau s? pun? cap?t actului juridic pe care l-au оncheiat.

Pentru a produce efecte juridice, respectiv, pentru a crea, modifica,

transmite sau stinge raporturi juridice de drept civil, voin?a trebuie s?

fie exteriorizat? de forul interior al autorului ei. Cu alte cuvinte,

voin?a intern? trebuie manifestat? оn exterior pentru a fi cunoscut? de

alte persoane. Voin?a juridic? cuprinde, a?adar, dou? elemente: voin?a

intern? (real?) ?i voin?a declarat? (exteriorizat?). Pentru a putea da

na?tere la efecte juridice оntre voin?a intern? ?i cea declarat? trebuie s?

existe o concordan?? deplin?. Exist? оns? cazuri оn care nu exist?

concordan?? оntre voin?a ?i cea intern?, situa?ie оn care se ridic?

problema c?reia dintre acesteia trebuie s? i se acorde prioritate.

Defini?ia ?i cerin?ele de validitate ale consim??mвntului

Consim??mвntul este condi?ia esen?ial?, de fond, prev?zut? de lege,

pentru validitatea actului juridic civil.

Prin consim??mвnt se оn?elege hot?rвrea unei persoane de a se obliga

juridice?te ?i manifestarea оn exterior a acestei hot?rвri. Consim??mвntul

este оn aceast? accep?iune, un element fundamental ?i necesar al oric?rui

act juridic civil.

Оntr-un alt sens, mai apropiat de sensul etimologic al cuvвntului prin

consim??mвnt se desemneaz? acordul de voin?? al p?r?ilor, оn actele

juridice bilaterale ?i multilaterale.[9]

Pentru a fi valabil consim??mвntul trebuie s? оndeplineasc?, cumulativ,

urm?toarele cerin?e:

a) hot?rвrea de a оncheia actul juridic trebuie s? fie exteriorizat?. Atвta

timp cвt consim??mвntul nu a fost exteriorizat nu are nici o semnifica?ie

juridic?.

Formele declara?iei de voin?? pot fi alese liber de c?tre cei ce оncheie

actul juridic cu excep?ia cazurilor prev?zute de lege, cвnd manifestarea de

voin?? trebuie s? оmbrace o form? special?.

Modurile de exteriorizare a consim??mвntului sunt variate. Vorbele ?i

оnscrisurile sunt cele mai frecvente. Dar оn afar? de declara?ia expres?,

f?cut? verbal, оn scris sau chiar printr-un gest, spre exemplu chemarea

unui taxi, consim??mвntul se mai poate manifesta ?i prin s?vвr?irea unei

ac?iuni cum ar fi, spre exemplu, оnceperea execut?rii unui mandat din care

rezult? оn mod concludent acceptarea mandatului ori chiar prin adoptarea

unei anumite atitudini (sta?ionarea taxiurilor оn anumite locuri ce le sunt

rezervate).

Оn literatura de specialitate, ca ?i оn practica judiciar? s-a pus

problema valorii juridice a t?cerii. Оn principiu t?cerea prin ea оns??i nu

poate valora consim??mвntul.

Cu toate acestea, legea prevede unele cazuri оn care t?cerea valoreaz?

consim??mвntul. Astfel, dac? dup? expirarea termenului stipulat prin

contractul de loca?iune, locatarul r?mвne ?i este l?sat оn posesia bunului,

loca?iunea se consider? reоnnoit? care se nume?te tacit? reloca?iune.

T?cerea mai poate valora consim??mвntul atunci cвnd p?r?ile atribuie

t?cerii semnifica?ie juridic? de consim??mвnt sau o astfel de semnifica?ie

rezult? din obicei.

b) consim??mвntul trebuie s? provin? de la o persoan? care are

discern?mвnt. Actul juridic civil fiind un act de voin??, autorii

manifestarea de voin?? trebuie s? aib? puterea de a discerne ?i a aprecia

consecin?ele actului juridic pe care le оncheie.

Persoanele care au deplin? capacitate de exerci?iu, sunt prezumate c? au

discern?mвnt. Minorii pвn? la vвrsta de 15 ani aliena?ii mintali ?i debilii

mintali pu?i sub interdic?ie judec?toreasc? sunt prezuma?i c? au

discern?mвntul necesar s? оncheie acte juridice civile, fie datorit?

vвrstei lor fragede, fie datorit? st?rii lor de s?n?tate mintal?.

Оntre 15 ?i 18 ani minorii au capacitate de exerci?iu restrвns? ?i оn

aceast? perioad? discern?mвntul lor juridic este оn curs de formare. Ei au

discern?mвnt, оns? le lipse?te experien?a vie?ii juridice, motiv pentru

care actele lor juridice sunt оncuviin?ate оn prealabil de ocrotitorii lor

legali.

c) consim??mвntul trebuie s? fie exprimat cu inten?ia de a produce efecte

juridice, adic? de a angaja, pe autorul lui din punct de vedere juridic. De

aici consecin?a c? obliga?iile de ordin moral, cele de polite?e sau pur

amicale, precum ?i cele оncheiate sub o condi?ie pur postetativ?, a c?rei

realizare depinde exclusiv de voin?a celui ce se oblig?, nu sunt obliga?ii

juridice. Оn aceste cazuri, declara?ia de voin?? nu are valoare juridic?,

fiindc? lipse?te inten?ia de a se obliga juridice?te.

d) Consim??mвntul s? nu fie alterat prin vreun viciu de consim??mвnt.

Caracterul con?tient ?i liber al consim??mвntului poate fi alterat de

anumite оmprejur?ri denumite vicii de consim??mвnt. Оntr-adev?r, potrivit

dispozi?iilor art, c civ “consim??mвntul nu este valabil cвnd este dat prin

eroare, smuls prin violen?? sau surprins prin dol”. Viciile care altereaz?

caracterul con?tient ?i liber al consim??mвntului sunt: eroarea, dolul,

violen?a ?i leziunea.

Viciile de consim??mвnt

Eroarea. Eroarea este o fals? reprezentare a realit??ii la оncheierea

unui act juridic. Оn raport cu consecin?ele pe care le produce eroarea

poate distinge voin?a juridic?, poate vicia consim??mвntul sau poate s? nu

aib? nici o influen?? asupra voin?ei, fiind indiferent din punct de vedere

juridic. Rezult?, a?adar, c? оn func?ie de efectele la care d? na?tere,

eroarea este de trei feluri: eroarea obstacol, denumit? ?i distinctiv de

voin??, eroare-viciu de consim??mвnt ?i eroare indiferent?.

Eroarea obstacol este cea mai grav? form? de eroare, ea оmpiedicвnd

formarea actului juridic. Acest fel de eroare se оntвlne?te оn cazul оn

care ea cade asupra naturii actului juridic, adic? o parte crede c? оncheie

un act juridic de vвnzare-cump?rare, iar cealalt? parte c? оncheie un act

juridic de dona?ie, precum ?i оn cazul оn care eroarea cade asupra

identit??ii obiectului, respectiv, o parte crede c? obiectul actului

juridic este un apartament, iar cealalt? parte c? obiectul actului оl

constituie o garsonier?.

Eroarea obstacol оmpiedicвnd formarea actului juridic echivaleaz? cu

lipsa consim??mвntului ceea ce atrage dup? sine nulitatea actului juridic

civil оncheiat sub imperiul acestei erori.

Eroarea viciaz? consim??mвntul оn dou? cazuri ?i anume: cвnd eroarea cade

asupra calit??ilor substan?iale ale obiectului adic? asupra acelor calit??i

care au fost determinante la оncheierea actului juridic ?i f?r? de care –

dac? n-ar fi intervenit eroarea – actul nu s-ar fi оncheiat (de exemplu, se

crede c? se cump?r? un tablou original al unui pictor renumit ?i оn

realitate este o copie) ?i atunci cвnd eroarea cade asupra identit??ii sau

asupra calit??ilor speciale ale persoanei celui cu care s-a оncheiat

contractul, оn acele contracte оn care considera?ia persoanei

cocontractului ?i a calit??ilor sale speciale (aptitudini deosebite,

talent, reputa?ie etc.) sunt hot?rвtoare la оncheierea contractului (actul

cu titlu gratuit, mandat, depozit, angajarea de speciali?ti sau arti?ti).

Prin urmare, ceea ce viciaz? consim??mвntul ?i anularea actului juridic

este eroarea asupra motivului determinant, dac? acest motiv a fost o

calitate substan?ial? a obiectului sau identitatea ori оnsu?irile speciale

ale persoanei cocontractului.

Actele juridice civile оncheiate sub imperiul erorii sunt sanc?ionate cu

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7