Notiunea si clasificarea actelor juridice civile

Regimul juridic al nulit??ii se refer? la regulile care genereaz? atвt

nulitatea absolut? cвt ?i nulitatea relativ?.

Deosebirea de regimul juridic dintre nulitatea absolut? ?i nulitatea

relativ? prive?te trei aspecte: a) persoanele care pot invoca nulitatea; b)

prescrierea dreptului la ac?iune ?i c) posibilitatea acoperirii nulit??ii

prin confirmarea actului juridic.

Оn cele ce urmeaz? vom examina separat regimul juridic al nulit??ii

absolute ?i regimul juridic al nulit??ii relative.

Regimul juridic al nulit??ii absolute

Regulile care cвrmuiesc regimul juridic al nulit??ii absolute sunt:

a) Nulitatea absolut? poate fi invocat? de orice persoan? interesat?.

Persoanele interesate pot fi: p?r?ile actului juridic, avвnzii cauz?

ai p?r?ilor, procurorul ?i chiar instan?a din oficiu. De observat c?,

оns??i partea care ar fi vinovat? de faptele ce constituie cauza

nulit??ii, poate cere constatarea nulit??ii absolute ?i desfiin?area

retroactiv? a actului juridic, invocвnd chiar cauza pe care a invocat-

o personal. Aceasta se explic? prin aceea c? s-a оnc?lcat o dispozi?ie

legal? imperativ? al c?rei scop este ocrotirea unui interes general

ob?tesc. Se acord? neоndoios, prioritate ordinii de drept, fa?? de

interesul particular al uneia sau ambelor p?r?i. Оntrucвt, actele

juridice sunt guvernate de principiul consensualismului acestora,

num?rul persoanelor care pot invoca nulitatea absolut? este destul de

restrвns. Ter?ii care sunt str?ini de actul juridic, vor putea invoca

nulitatea absolut? a acestuia numai оn m?sura оn care actul juridic le

este opozabil, deoarece numai atunci se bucur? de un interes ocrotit

de lege.

b) Ac?iunea оn nulitate absolut? este imprescriptibil?. Aceasta оnseamn?

c? ac?iunea оn constatarea nulit??ii absolute poate fi intentat?

oricвnd, nefiind оngr?dit de vreo durat? оn timp de la оncheierea

actului. Imprescriptibilitatea ac?iunii оn nulitate absolut? rezult?

din dou? оmprejur?ri:

1. Fiind o ac?iune оn constatarea unei nulit??i opereaz? оn

puterea legii;

2. Este expres prev?zut? de text.

c) Nulitatea absolut? nu poate fi acoperit? prin confirmarea actului.

Оntrucвt nulitatea absolut? are ca fundament ocrotirea unor

interese generale, ob?te?ti ?i de aici dreptul oric?rei persoane de

a o invoca, actul juridic lovit de nulitate absolut? nu poate fi

confirmat. P?r?ile nu au decвt posibilitatea de a оncheia un act

juridic nou, valabil, care nu poate valida vechiul act nul, ci va

fi un act juridic independent, a c?rui exigen?? оncepe оn momentul

оncheierii lui. Vechiul act juridic va r?mвne оn continuare nul.

Exem c?s?toria.

Regimul juridic al nulit??ii relative

Regulile care cвrmuiesc regimul juridic la nulit??ii relative sunt:

Nulitatea relativ? poate fi invocat? numai de persoana ocrotit? de

dispozi?ia legal? ce reglementeaz? nulitatea.

De pild?, nulitatea relativ? pentru viciu de consim??mвnt nu poate fi

invocat? decвt de partea al c?rui consim??mвnt a fost viciat la оncheierea

actului juridic, deoarece numai оn vederea ocrotirii acestuia legiuitorul a

statuat posibilitatea anul?rii actului. Desigur c? numai partea respectiv?

poate aprecia, оn ce m?sur? consim??mвntul i-a fost viciat, ?i оn ce m?sur?

i-au fost v?t?mate interesele. Cealalt? parte nu poate invoca nulitatea

relativ? a actului juridic respectiv.

Sunt situa?ii cвnd fiecare dintre p?r?ile contractante va putea invoca

nulitatea relativ?. De exemplu, dac? un contract a fost оncheiat оntre doi

minori, fiecare dintre ace?tia va fi оn drept s? invoce nulitatea relativ?

a contractului.

Mai trebuie men?ionat situa?ia оn care fiecare parte contractant? poate

invoca nulitatea relativ? a contractului, dar pentru temeiuri juridice

diferite. A?a de pild?, o parte poate invoca nulitatea pentru lipsa

capacit??ii de exerci?iu la оncheierea contractului, iar cealalt? pentru un

viciu de consim??mвnt (eroarea de exemplu).

Tot astfel, aceast? nulitate poate fi invocat? ?i de procuror, оn m?sura

оn care ac?iunea оn anulare nu are un caracter stric personal.

Ac?iunea оn nulitate relativ? este supus? prescrip?iei extinctive.

Termenul de prescrip?ie este de trei ani ?i el оncepe s? curg? dup?

distinc?iile art. 79 C. civ. Potrivit textului acestui articol “

Prescrip?ia оncepe s? curg? din ziua оn care s-a n?scut dreptul la ac?iune;

dreptul la ac?iune se na?te din ziua cвnd persoana a aflat sau trebuia s?

afle, c? i-a fost оnc?lcat un drept”. Оn caz de viclenie ori eroare sau оn

celelalte cazuri de anulare, prescrip?ia оncepe s? curg? de la data cвnd

cel оndrept??it, reprezentantul s?u legal sau persoana chemat? de lege s?-i

оncuviin?eze actele, a cunoscut cauza anul?rii, оns? cel mai tвrziu de la

оmplinirea a 18 luni de la data оncheierii actului”

De observat c? termenul de prescrip?ie susmen?ionat se aplic? numai la

ac?iunile avвnd un obiect patrimonial. Referitor la ac?iunile

nepatrimoniale, ele sunt оn principiu imprescriptibile.

Dup? оmplinirea termenului de prescrip?ie, dreptul la ac?iune оn anulare

actului juridic se stinge, dar nulitatea relativ? poate fi invocat? pe cale

de excep?ie, oricвnd, оntrucвt numai dreptul la ac?iune se stinge.

Nulitatea relativ? poate fi acoperit? prin confirmare.

Confirmarea nu este altceva decвt un act juridic unilateral prin care o

persoan? renun?? la dreptul s?u de a invoca nulitatea relativ? a unui act

juridic.

Confirmarea poate fi f?cut? оn dou? moduri: expres ?i tacit

Confirmarea expres? se face printr-un оnscris (numit act confirmativ),

care trebuie s? оndeplineasc? o sum? de condi?ii. Cele mai importante

condi?ii privesc pe autorul confirm?rii actului anulabil, care nu este

decвt persoana ce putea invoca nulitatea relativ?. Aceast? persoan? trebuie

s? fie capabil?, iar consim??mвntul ei s? nu fie alterat de vreun viciu. De

aici concluzia c? confirmarea actului anulabil nu poate fi f?cut? decвt

dup? оncetarea incapacit??ii sau dup? оncetarea sau descoperirea viciului

de consim??mвnt, iar autorul confirm?rii trebuie s? fie con?tient de viciul

actului juridic pe care-l confirm?.

Actul de confirmare expres? trebuie s? оndeplineasc? ?i el condi?iile de

valabilitate ?i anume: s? cuprind? elementele esen?iale ale actului juridic

(obiect cauz?, natura obliga?iei), cauza nulit??ii ?i inten?ia de a renun?a

la ac?iunea оn anulare.

Confirmarea tacit? rezult? din executarea actului anulabil.

Principalul efect el anul?rii este acela c? anulabilitatea actului

juridic dispare retroactiv aceasta оnsemnвnd c?, dup? confirmare, partea nu

mai poate invoca nulitatea relativ? a actului juridic, nici pe cale de

ac?iune, nici pe cale de excep?ie.

Constatarea nulit??ii absolute ?i pronun?area nulit??ii relative.

Desfiin?area efectelor actului juridic lovit de nulitate absolut? sau de

nulitate relativ? trebuie s? fie opera instan?ei judec?tore?ti. Este de

notat c? rolul instan?ei judec?tore?ti nu este acela?i оn cazul celor dou?

nulit??i (absolut? ?i relativ?).

Nulitatea absolut? opereaz? prin puterea legii, chiar din momentul

оncheierii actului juridic. Оntrucвt actul juridic nu a luat fiin?? оn mod

legal, dac? p?r?ile ajung la оn?elegere cu privire la recunoa?terea

nulit??ii actului juridic, nu este necesar s? se recurg? la sesizarea

instan?ei judec?tore?ti pentru a constata nulitatea absolut?. Fa?? de

оmprejurarea c? a devenit o practic? constant? recurgerea la autorit??ile

justi?iei pentru constatarea nulit??ii absolute, conchidem c? acordul

p?r?ilor referitor la recunoa?terea nulit??ii absolute este, de regul?,

irealizabil?.

Prin urmare nulitatea absolut? este constatat? de instan?a de

judec?toreasc?, care face o aplicare necesar? a legii, nu o apreciere

proprie. Ac?iunea оn constatarea nulit??ii absolute este imprescriptibil?.

Оn contrast cu nulitatea absolut?, nulitatea relativ? nu opereaz? prin

puterea legii, оntrucвt actul juridic anulabil a luat fiin?? ?i el necesit?

a fi desfiin?at de c?tre instan?a judec?toreasc?.

Prin urmare, nulitatea relativ? este supus? aprecierii instan?ei

judec?tore?ti, care o pronun??, ?i ea opereaz? deci prin puterea hot?rвrii

judec?tore?ti.

Este necesar a оnvedera c? ?i p?r?ile au posibilitatea s? desfiin?eze

actul juridic anulabil, dar dac? nu se оn?eleg, partea оndrept??it? trebuie

s? intenteze ac?iune оn justi?ie. Cum aceast? ac?iune este prescriptibil?

оn termenul general de prescrip?ie (trei ani), оn cazul оn care partea a

pierdut acest termen, actul juridic nu mai poate fi desfiin?at ?i el r?mвne

valabil, chiar dac? anterior fusese susceptibil de anulare.

Оn literatura juridic? s-a precizat c? ac?iunea оn nulitate este o

ac?iune autonom?, care are drept scop s? restabileasc? ordinea de drept

оnc?lcat?. Chiar dac? actul juridic оncheiat cu оnc?lcarea legii a produs

unele consecin?e patrimoniale, scopul principal al ac?iunii оn nulitate

este оnl?turarea efectelor actului juridic nul ?i abia apoi repararea

daunelor patrimoniale. Iat? de ce se afirm? c? ac?iunea оn nulitate este o

ac?iune autonom?, care urm?re?te s? asigure preem?iunea ordinii de drept.

Efectele nulit??ii actului juridic

No?iune ?i reglementare

Efectul nulit??ii rezid? оn desfiin?area actului juridic din momentul

оncheierii sale, ceea ce conduce la restabilirea ordinii de drept

оnc?lcate.[23]

Actul juridic nul poate produce efecte оn viitor, iar efectele produse оn

trecut se desfiin?eaz? retroactiv. A?adar nulitatea opereaz? nu numai

pentru viitor, ci ?i pentru trecut. Retroactivitatea este consecin?a

fireasc? a nulit??ii actului juridic.

Trebuie re?inut c? efectele nulit??ii sunt acelea?i – lipsa de

eficacitate a actului juridic – indiferent c? ne g?sim оn prezen?a

nulit??ii absolute sau a nulit??ii relative.

Оntrucвt nulitatea opereaz? retroactiv, efectele acesteia vor depinde ?i

de al?i factori, care au survenit dup? оncheierea actului juridic, cum ar

fi: executarea sau neexecutarea actului juridic, transmiterea drepturilor

de c?tre dobвnditor unor ter?e persoane subdobвnditoare.

Principiile efectelor nulit??ii actului juridic

Efectele nulit??ii sunt cвrmuite de trei principii importante:

. Principiul retroactivit??ii efectelor nulit??ii actului juridic;

. Principiul restabilirii situa?iei anterioare оncheierii actului

juridic;

. Principiul anul?rii actelor juridice subsecvente, ca o consecin?? a

anul?rii actului juridic;

Principiul retroactivit??ii efectelor nulit??ii actelor juridice

Aplicarea sanc?iunii nulit??ii actului juridic atrage dup? sine

desfiin?area retroactiv? a efectelor actului respectiv, iar pentru viitor

actul juridic nu va mai produce efecte. Cu alte cuvinte actul nul va mai

produce efecte pentru viitor, iar efectele produse оn trecut se

desfiin?eaz? retroactiv.

Retroactivitatea conduce la desfiin?area efectelor actului juridic, care

s-au produs оn trecut (оntre data оncheierii actului ?i data anul?rii sau

constat?rii nulit??ii lui) ?i la оncetarea producerii lor оn viitor, dup?

pronun?area hot?rвrii judec?tore?ti prin care actul juridic a fost anulat

sau care a constatat nulitatea absolut? a acestuia. Оn realitate, оn baza

retroactivit??ii efectelor nulit??ii, p?r?ile se v?d оn situa?ia anterioar?

оncheierii actului juridic, deoarece numai astfel concordan?a dintre lege

?i actul respectiv poate fi armonizat?.

Prin urmare, оn baza principiului retroactivit??ii efectelor nulit??ii

actului juridic, efectele actului contrare legii sunt retroactiv

desfiin?ate, iar p?r?ile urmeaz? s? fie repuse оn situa?ia anterioar?

оncheierii actului.

Оn ipoteza оn care actul juridic nu a fost executat, pronun?area anul?rii

ori constatarea nulit??ii actului conduce la ineficacitatea lui, p?r?ile

fiind considerate c? n-au avut niciodat? dreptul sau obliga?ii reciproce.

Drept urmare, nici una dintre p?r?i nu mai poate cere executarea actului.

Оn ipoteza оn care actul juridic a fost executat оn totalitate sau оn

parte, odat? cu declararea nulit??ii sau anularea acestuia se desfiin?eaz?

retroactiv efectele lui, iar p?r?ile sunt obligate s?-?i restituie reciproc

presta?iile executate.

Principiul retroactivit??ii efectelor nulit??ii se оntemeiaz? pe un alt

principiu fundamental al dreptului ?i anume pe principiul suprema?iei

legii, pentru c? nu este оng?duit ca оn via?a noastr? juridic? s? existe

acte juridice ale c?ror efecte sunt contrare legii, de aceea se impune

оnl?turarea lor ?i restabilirea ordinii de drept оnc?lcate.

De la principiul retroactivit??ii efectelor nulit??ii exist? cвteva

excep?ii dictate fie de caracterul ireversibil al prescrip?iilor executate,

fie de ra?iuni de politic? juridic?.

Excep?iile vizeaz? cazurile оn care efectele nulit??ii actului juridic se

produc numai pentru viitor, nu ?i pentru trecut, ceea ce оnseamn? c?

efectele actului juridic declarat nul sau anulat sunt men?inute pe trecut

(pe perioada dintre data declar?rii nulit??ii sau anul?rii actului juridic

?i data оncheierii lui).

Excep?iile invocate de doctrin? de la principiul retroactivit??ii

efectelor nulit??ii actului juridic sunt:

1. Men?inerea efectelor produse оn trecut de contractele cu executare

succesiv? (de exemplu, contractul de оnchiriere, contractul de vвnzare-

cump?rare cu o clauz? de оntre?inere), datorit? ireversibilit??ii

presta?iilor executate succesiv. Оn toate aceste contracte, care dau

na?tere la presta?ii succesive sau continue, de durata оn timp, din

moment ce presta?iile s-au efectuat, ele nu mai pot fi оnl?turate pe

trecut. Astfel, un contract de оnchiriere оn executarea c?ruia locatorul

a asigurat folosin?a locuin?ei, iar locatarul a pl?tit chiria, nu poate

fi desfiin?at ?i pentru trecut, deoarece obliga?ia de a pune la

dispozi?ia locuin?a s-a consumat ireversibil, iar restituirea chiriei

pl?tite nu se justific?, deoarece ar conduce la оmbog??irea locatarului

f?r? just temei.

2. Recunoa?terea efectelor actului juridic оncheiat cu оnc?lcarea unor

condi?ii de validitate, deoarece legea nu stabile?te constatarea

nulit??ii actului (cu consecin?a desfiin??rii ex tunc), ci desfacerea lui

pe viitor. Este cazul nerespect?rii condi?iilor de validitate a adop?iei

unui minor (art … CF ) privitoare la luarea consim??mвntului p?rin?ilor

celui adoptat, nerespectare care este sanc?ionat? de lege ( art cf ) nu

cu nulitate absolut?, ci cu desfacerea adop?iei (deci cu p?strarea

efectelor pe trecut) dar ?i aceasta condi?ionat, “dac? este оn interesul

copilului ca el s? se оntoarc? la ace?tea”.

Prin urmarea actul juridic al adop?iei nu se desfiin?eaz? ci numai se

desface. Evident c? legiuitorul a avut оn vedere ra?iuni de ocrotire a

minorului, de aceea s-a ab?tut de la principiul retroactivit??ii efectelor

nulit??ii actului juridic.

3. Men?inerea efectelor c?s?toriei chiar dac? a fost declarat? nul?, оn

privin?a copiilor rezulta?i din acea c?s?torie (exemplu declararea

nulit??ii c?s?toriei nu are nici o urmare оn privin?a copiilor, care о?i

p?streaz? situa?ia de copii din c?s?torie)

Aceast? dispozi?ie a fost prev?zut? tot din necesitatea ocrotirii

copiilor ?i оnl?tur?rii raporturilor de familie.

Principiul restabilirii situa?iei anterioare оncheierii actului juridic

(restitutio in integrum)

Principiul restitutio in integrum poate fi configurat ca fiind corolarul

principiului retroactiv efectelor nulit??ii actului juridic, deoarece

desfiin?area retroactiv? a efectelor actului, contrare legii, trebuie s?

duc? la restituirea reciproc? ?i integral? a presta?iilor executate de

p?r?i de la оncheierea actului ?i pвn? la declararea nulit??ii sau anularea

lui.

Cu alte cuvinte, principiul restabilirii situa?iei anterioare este оntr-o

rela?ie de dependen?? fa?? de principiul retroactiv efectelor nulit??ii

actului juridic.

Adagiul restitutio in integrum оnseamn? restituirea tuturor presta?iilor

executate оn baza unui contract declarat nul sau anulat.

Principiul restabilirii situa?iei anterioare se refer? la efectele

nulit??ii actului juridic оntre p?r?ile acestui act ?i nu fa?? de ter?i.

Pentru ca s? opereze concomitent, retroactivitatea actului juridic ?i

restituirea presta?iilor, оntre p?r?i, pe plan procesual, reclamantul va

trebui s? intenteze o ac?iune cu dou? capete de cerere: o ac?iune оn

constatarea nulit??ii sau anul?rii actului juridic ?i o ac?iune оn

restituirea presta?iilor executate anterior nulit??ii. Evident c? nu exist?

nici un impediment procesual ca, dup? ce reclamantul ob?ine nulitatea sau

anularea actului juridic, s? se оndrepte cu alt? ac?iune principal? pentru

a ob?ine restituirea presta?iilor executate, situa?ie оn care pвrвtul, dac?

?i-a executat ?i el obliga?ia, are interesul s? promoveze ac?iune

reconven?ional? pentru restituirea presta?iei efectuate de el sau s?

introduc? o ac?iune principal? separat.

De la principiul restitutio in integrum exist? cвteva excep?ii, stabilite

de lege оn virtutea unor ra?iuni de ordin juridic, social sau moral, care

privesc anumite cazuri оn care presta?iile executate оn termenul actului

desfiin?at retroactiv (declarat nul sau anulat) nu sunt supuse restituirii.

Asemenea excep?ii relevate de literatura juridic? ?i de jurispruden??

sunt:

Incapabilul (minorul sau interzisul) nu este ?inut s? restituie, potrivit

art … decвt оn m?sura оmbog??irii sale. Acest text de lege dispune: “Cвnd

minorii, interzi?ii sau femeile m?ritate sunt admi?i оn aceast? calitate, a

exercita ac?iune оn restituire оn contra angajamentelor lor, ei nu оntorc

ceea ce au primit, оn urmarea acestor angajamente, оn timp minorita?ii,

interdic?iei sau maritajului, decвt dac? se probeaz? c? au profitat de

aceea ce li s-a dat”

Dobвnditorul de bun?-credin?? al unui bun printr-un act lovit de

nulitate, este exonerat de obliga?ia de a restitui, odat? cu bunul ?i

fructele percepute. Este regula statornicit? de art .. care prevede:

“Posesorul nu cв?tig? proprietatea fructelor decвt cвnd posed? cu bun?-

credin??; la cazul contrariu, el este dator a оnapoia productele, оmpreun?

cu lucrul proprietarului care-l revendic?” dispozi?iile acestui text se

justific? pe ra?iuni de politic? juridic?, izvorвte din necesitatea de a

proteja buna-credin??, atвt de necesar? оn opera?iunile juridice.

Mo?tenitorul care оn mod voluntar ?i оn cuno?tin?? de cauz? a executat un

legat nul pentru vicii de form?, nu mai poate pretinde restituirea

presta?iilor, deoarece nu mai suntem оn prezen?a unei pl??i nedatorate,

supus? repeti?iunii, ci оn prezen?a unei obliga?ii morale care este

valabil? juridic.

Una din p?r?ile actului juridic lovit de nulitate nu se putea cere

restituirea presta?iei efectuate dac? invoca propria sa turpitudine

(imoralitate).

Este de fapt adagiul: nemo auditur propriam turpitudinem alegans (nim?nui

nu-i este оng?duit s? se prevaleze de propria sa imoralitate pentru a

ob?ine оn justi?ie ocrotirea unui drept).

Potrivit legisla?iei unui stat de drept, оn care trebuie respectate nu

numai normele imperative, dar ?i legile care intereseaz? ordinea public? ?i

bunele moravuri, nu este admisibil? o ac?iune оn justi?ie, pentru

restituirea presta?iei, dac? prin actul juridic оncheiat s-a urm?rit un

scop imoral.

Putem formula regula c? ori de cвte ori reclamantul invoc? propria sa

turpitudine pentru ob?inerea restituirii presta?iei, ac?iunea оn

repeti?iune va trebui s? fie respins?. A?a, de pild?, ac?iunea

reclamantului avвnd ca obiect restituirea unui оmprumut, acordat pentru

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7