Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных

corp ?i colul uterului. Оn cavitatea abdominal? ovarul este men?inut de o

serie de ligamente care deriv? din ligamentul larg. Marginea anterioar? a

acestuia, care se inser? оn marginea dorsal? a aparatului este ligamentul

propriu al ovarului (lig. ovarii proprium), iar оntre ovar ?i vвrful

corpului uterin se afl? ligamentul utero-ovarian. Pe partea sa extern?, оn

aceast? zon?, ligamentul larg formeaz? un pliu, mezosalpinxul

(mezosalpinx), оntre foi?ele c?ruia se g?se?te oviductul.

Maturitatea sexual? ?i fiziologic?

Maturitatea sexual? (pubertatea) este perioada оn care aparatul genital s-

a dezvoltat complet ?i este capabil s? elaboreze celule sexuale mature,

apte pentru fecunda?ie. La masculi pubertatea se eviden?iaz? prin apari?ia

caracterelor sexuale ?i a capacit??ii de copulare, iar la femele – prin

manifestarea primului ciclu de c?lduri ?i a ovula?iei.

Оntre na?tere ?i pubertate organele genitale la ambele sexe prezint? o

rat? a cre?terii similare celorlalte sisteme ?i organe, pubertatea

conferind o dezvoltare accelerat? a оntregului aparat genital.

Maturitatea sexual? apare aproape concomitent la masculi ?i femelele

aceleia?i specii, fiind un proces dependent de vвrst?. Maturarea

hipotalamusului furnizeaz? r?spunsul specific la diver?ii stimuli prin

elaborarea hormonilor de eliberare a gonadotropinelor antero-hipofizare. La

masculi, gonadotropinele induc sinteza testicular? a androgenilor ?i оn

consecin??, dezvoltarea glandelor anexe ale aparatului genital, activarea

func?iei secretorii a acestora, cheratinizarea epiteliului prepu?ial ?i

separarea acestuia de por?iunea liber? a penisului, intensificarea

libidoului ?i a reflexelor sexuale, precum ?i ini?ierea spermogenezei.

La femele оn perioada matur?rii sexuale se produc importante

restructur?ri morfofunc?ionale care conduc la apari?ia unor st?ri

fiziologice noi. Оnceputul procesului de maturare folicular? ?i apari?ia

primului ciclu sexual оl constituie stimulii neurohormonali hipotalamici,

care dirijeaz? secre?ia gonadotrop? anterohipofizar?.

Odat? cu survenirea pubert??ii, spermatogeneza la masculi ?i ovogeneza la

femele au loc pe parcursul оntregii vie?i sexuale. Via?a sexual? se

manifest? оn aceast? perioad? sub form? ciclic? la femele ?i continuu la

mascul.

La animalele domestice maturitatea sexual? apare оn primii ani, iar la

unele specii – chiar оn primele luni de via??. Acest aspect este legat оn

primul rвnd de specie. S-a constatat c? la speciile cu longevitate mai mare

pubertatea apare mai tвrziu decвt la speciile la care durata vie?ii este

mai redus?. Оn cadrul speciei exist?, de asemenea, varia?ii оn func?ie de

vвrsta apari?iei maturit??ii sexuale, de ras?, sex, clim?, regim de

alimenta?ie, оntre?inere ?i exploatare, de caracterele individuale etc.

Pubertatea animalelor apare mai devreme la rasele ameliorate ?i mai tвrziu

la cele neameliorate.

Pubertatea survine mai timpuriu decвt momentul cвnd se termin? cre?terea

?i dezvoltarea definitiv? a animalului. De aceea, maturitatea sexual? оnc?

nu denot? preg?tirea organismului animal pentru reproducere. Utilizarea

prea timpurie a reproduc?torilor atrage dup? sine consecin?e d?un?toare

pentru organismul lor. Femelele fecundate prea devreme r?mвn nedezvoltate,

sufer? distocii, care pun оn pericol adeseori atвt via?a lor, cвt ?i cea a

produ?ilor. Masculii folosi?i prea de timpuriu la mont? se epuizeaz? repede

?i dau na?tere la produ?i debili; оn unele cazuri nu se produce fecunda?ia,

deoarece testiculul prea tвn?r elimin? spermi imaturi.

De aceea animalele se folosesc la reproducere dup? o anumit? perioad? de

timp de la instalarea pubert??ii.

Perioada de la apari?ia maturit??ii sexuale pвn? la includerea animalelor

оn efectivele de reproduc?ie оn literatura de specialitate nu a primit o

denumire unic?. Mul?i savan?i ?i practicieni o numesc maturitate corporal?,

mai reu?it, оns?, este termenul de maturitate fiziologic?.

Se consider? fiziologic mature animalele tinere care au organe genitale

dezvoltate normal ?i circa 65-70% din dezvoltarea corporal? a animalelor

adulte din rasa respectiv?.

Via?a sexual?, adic? etapa de activitate a organelor de reproducere nu

dureaz? toat? via?a animalului; ea оnceteaz? odat? cu instalarea

climacteriumului.

Etapa postgenital? (climacteriumul) este caracterizat prin stingerea

treptat? a func?iei organelor genitale. La оnceputul climacteriumului sau a

andropauzei, de?i organele genitale mai func?ioneaz?, game?ii sunt

incapabili de fecunda?ie. Comportamentul sexual dispare ?i se instaleaz?

anafrodizia.

Date asupra vie?ii sexuale la principalele specii de animale sunt redate

оn tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1.

Caracterele vie?ii sexuale la animale

|Specia |Apari?ia |Perioada optim? de folosire a |Instalarea |

| |maturit??ii |animalelor la reproducere |climacteriumului |

| |sexuale (luni)| |(ani) |

| | |Apari?ia |Pвn? la vвrsta | |

| | |maturit??ii |(ani) | |

| | |fiziologice | | |

| | |(luni) | | |

|Taurine |8-12 |16-18 |7-9 |12-15 |

|Cabaline|15-18 |24-48 |10-12 |15-20 |

|Ovine |7-8 |12-18 |7-8 |10-12 |

|Suine |5-8 |9-12 |4-5 |7-8 |

|Carnivor|6-8 |12 |7-8 |10-12 |

|e | | | | |

Aspecte privind endocrinologia reproduc?iei

Pentru reglarea func?iei sexuale, din sistemul endocrin sunt responsabile

trei trepte principale func?ionale care se stimuleaz? sau se inhib?

reciproc: hipotalamusul, hipofiza ?i gonadele (la femele ?i corpul galben);

оns? оn coordonarea activit??ii reproductive intervin ?i alte glande cu

secre?ie intern? (tiroida, suprarenala ?. a.).

Considera?ii morfo-fiziologice asupra hipotalamusului ?i a conexiunilor

hipotalamo-hipofizare

Hormonii hipotalamici

Hipotalamusul , regiune a cortexului cerebral, este locul de adunare a

impulsurilor nervoase care sosesc prin numeroase leg?turi func?ionale, pe

care acesta le are cu scoar?a cerebral?. Situat la baza diencefalului,

hipotalamusul este o adev?rat? intersec?ie оntre sistemul nervos ?i

aparatul endocrin, fiind cuprins оntr-un ansamblu de organizare nervoas?

extrem de complicat?. Hipotalamusul este apreciat ca un organ de integrare

definitiv? cu rol principal de reglare al secre?iei endocrine. La nivelul

hipotalamusului cel mai mare interes оl prezint? o serie de centri din

nucleii hipotalamici, ca cel supraoptic, paraventricular, cenu?iu etc.

Hipotalamusul prezint? numeroase conexiuni оn direc?ia cortexului

cerebral, corpului striat, talamusului ?i forma?iei reticulare. Leg?tura

direct? ?i preferen?ial? o are hipotalamusul cu hipofiza, rezultвnd astfel

sistemul hipotalamo-hipofizar. Printr-un aparat masiv de filete nervoase

provenite din nucleii supraoptici ?i paraventriculari, hipotalamusul face

leg?tur? cu lobul posterior al hipofizei (neurohipofiza), constituind

conexiunea neurohipofizar?, prin care se transmite hormonul ocitocic ?i

vasopresina de la hipotalamus, care se acumuleaz? apoi оn neurohipofiz?.

Conexiunile nervoase cu adenohipofiza (lobul anterior) sunt mai reduse ?i

constituite dintr-un fascicul tubero-hipofizar, rezultat оn mare parte din

axonii diferitelor nuclee hipotalamice. Fibrele acestui fascicul se termin?

оn punctul de contact al vaselor din re?eaua primar?.

Hipotalamusul este bine vascularizat, mai ales la nivelul nucleilor

hipotalamici, unde fiecare celul? este оn leg?tur? cu 2-3 capilare, dintre

care unele p?trund оn celule. Rezult?, оn acest fel, un plex capilar primar

de la care pleac? vase mai mari ce se reunesc оn trunchiuri care se

оndreapt? infero-caudal prin tija hipofizei ?i se termin? оn hipofiz?. Оn

jurul celulelor adenohipofizei (lobului anterior al hipofizei). Se formeaz?

un plex capilar secundar. Rezult? оn acest fel sistemul vascular port-

hipotalamo-hipofizar, prin care se transmit neurosecre?iile din celulele

nucleilor hipotalamici c?tre hipofiz?.

Stimulii senzoriali externi ajung s? determine impulsuri nervoase la

nivelul centrilor hipotalamici, iar celulele nervoase ale acestor centri le

transform? оn factori umorali (declan?atori de secre?ie), care determin?

elaborarea ?i eliberarea hormonilor hipofizei.

Aceast? transformare ale impulsurilor nervoase оn factori umorali se

datoreaz? celulelor neurosecretoare care au оn acela?i timp caracterele

celulei nervoase, precum ?i ale celulei glandulare. Celulele

neurosecretoare primesc stimulii veni?i de la nivelul centrilor nervo?i

superiori ?i reac?ioneaz? prin eliberarea de hormoni stimulatori,

«Releasing factors» sau «Releasing hormons» ?i inhibitori, prin care se

regleaz? activitatea hipofizei.

Pentru reproduc?ie, o mare оnsemn?tate o au urm?torii hormoni

hipotalamici:

* Gn-RH – hormonul de eliberare a gonadotropinelor;

* P-RH ?i PIH – hormonul de eliberare ?i respectiv de inhibare a

prolactinei;

* Oxitocina.

Hormonul de eliberare a gonadotropinelor

Hormonul de eliberare a gonadotropinelor (Releasing Hormons – RH,

Releasing Factors – RF sau Gonadorelina) este un decapeptid care prin

sistemul port-hipotalamo-hipofizar ajunge оn adenohipofiz? (lobul anterior

al hipofizei) unde induce secre?ia celor dou? gonadotropine:

o FSH – hormonul de stimulare folicular?;

o LH – hormonul de luteinizare.

Produsele comerciale pure de GnRH (Gonadotrop Releasing Hormone) ?i

analogii lui au aplica?ie оn cadrul biotehnicii transferului de zigo?i

pentru inducerea ?i sincronizarea c?ldurilor ?i ovula?iilor la femelele

donatoare-receptoare.

Indica?iile terapeutice ale GnRH sunt:

. Chi?tii ovarieni foliculari (luteinizarea chi?tilor are loc

dup? 7-8 zile, intervalul dintre tratamente ?i concep?ie este

de circa 26 zile);

. Ovula?ia оntвrziat?;

. Inducerea c?ldurilor ?i ovula?iei;

. Pentru cre?terea ratei concep?iei dup? sincronizarea

c?ldurilor prin gestageni sau prostaglandine.

Oxitocina

Oxitocina este hormonul peptidic sintetizat оn pericarionii nucleilor

hipotalamici (supraoptic ?i paraventricular). Fiind cuplat? cu neurofizina,

protein? specific?, oxitocina este transportat? de-a lungul axonilor prin

conexiunea neuro-hipofizar? ?i depozitat? оn lobul posterior al hipofizei

(neurohipofiz?), iar de aici este eliberat? оn circula?ie. Oxitocina este

preluat? de uter, glanda mamar?, urin? ?i mu?chii scheletului. Timpul de

оnjum?t??ire оn sвnge este de 2-4 minute.

Оn uterul animalelor exist? substan?e de tip chemotripsin?, tripsin? ?i

alte peptidaze care neutralizeaz? oxitocina. Aceste enzime provin din

celule lipidice. Pe m?sur? ce se schimb? num?rul celulelor lipidice оn

timpul ciclului sexual, asem?n?tor se schimb? ?i puterea de inactivare

ocitocic? a uterului. Aceast? proprietate de inactivitate este mai evident?

оn timpul ovula?iei ?i gesta?iei. Dar numai o parte din oxitocin? se

inactiveaz? pe aceast? cale. Neutralizarea oxitocinei are loc cu

preponderen?? la nivelul ficatului ?i оn mai mic? m?sur? particip?

rinichiul ?i glanda mamar?. Оn cazul unor nivele plasmatice ridicate, o

parte din oxitocin? se elimin? nedescompus?.

Ac?iune biologic?:

Oxitocina are o ac?iune specific? asupra musculaturii uterine, producвnd

contrac?ia celulelor musculare netede. Prin activizarea miometrului оn

timpul stadiului de excita?ie al ciclului sexual este u?urat? оnaintarea

spermiilor depu?i оn timpul montei sau оns?mвn??rii artificiale. La

parturi?ie, oxitocina contribuie оn mod efectiv atвt la eliminarea f?tului,

cвt ?i a оnvelitorilor fetale. Reac?ia de r?spuns a musculaturii uterine la

ac?iunea oxitocinei este legat? de nivelul estrogenilor ?i progesteronului

din perioada respectiv?. Astfel, оn faza folicular? a ciclului sexual ?i оn

timpul parturi?iei, cвnd estrogenii sunt оn cantitate mare, ac?iunea

oxitocinei asupra miometrului este maxim?, оn timp ce оn faza luteinic? ?i

оn timpul gesta?iei, cвnd progesteronul este оn cantitate mare, ac?iunea

oxitocinei asupra miometrului este mult diminuat? sau chiar sistat?. Cu

alte cuvinte, estrogenii sensibilizeaz?, iar progesteronul desensibilizeaz?

celulele musculare ale uterului fa?? de oxitocin?.

Sub efectul oxitocinei se contract? celulele mioepiteliale ale acinului

mamar, оncвt laptele ajunge din alveole оn sistemul canalelor lactifere.

Oxitocina ajut? pe calea hipotalamusului la eliberarea de gonadotropine

оncвt, poten?eaz? eliberarea LH-ului оn timpul ovula?iei la vac?.

La masculi oxitocina оn sinergism cu testosteronul asigur? transportul

spermiilor prin c?ile de excre?ie ?i ejacularea.

Aproximativ 10% din oxitocin? se elibereaz? continuu, paralel cu

producerea ei. Restul se оnmagazineaz?, a?teptвnd impusuri de eliberare.

Eliberarea oxitocinei se realizeaz?, оn principal, pe cale reflex?.

Actul copula?iei, excita?iile de la nivelul mamelei оn timpul suptului

sau mulsului, excita?iile cervico-uterine din timpul parturi?iei, precum ?i

excita?iile mecanice ale uterului, cervixului ?i clitorisului (masajul)

constituie factorii cei mai importan?i care induc eliberarea oxitocinei.

Dilatarea c?ilor genitale (vagin ?i cervix) produce contrac?ii uterine

puternice, fiind o alt? cale important? pentru eliberarea oxitocinei. Calea

aferent? a reflexului este nervul pelvian, o ramur? a acestuia inerveaz? ?i

regiunea ano-genital? unde la fel se poate produce reflexul men?ionat. Оn

timpul dilat?rii c?ilor genitale sau prin ac?iuni mecanice, apar ?i

contrac?ii uterine ?i lactoree. Eliberarea de oxitocin? poate s? fie

produs? ?i ca urmare a incita?iilor provenite de la organele de sim?.

Astfel, la capr? are loc eliberarea oxitocinei оnc? la apari?ia ?apului. La

oile оn c?lduri, оn prezen?a berbecului are loc o desc?rcare a oxitocinei

cu contrac?ie uterin? antiperistaltic? deja оnaintea montei.

Ocitocinele оn principal se ob?in pe cale sintetic?. Presoxinul este

unicul extract apos din neurohipofiza de vac? ?i scroaf?. Principalele

produse farmaceutice care au efecte ocitocice sunt Oxitocinele produse de

diferite firme, 1ml de solu?ie apoas? con?inвnd 5 sau 10UI.

Oxitocinele de sintez?, cвt ?i extractul apos de lob hipofizar posterior

con?in pe lвng? oxitocin? ?i vasopresin? (ex. Pituitrina).

Efectul ocitocinelor este de a produce contrac?ia miometrului, a

celulelor mioepiteliale, a canaliculelor lobilor mamari, a musculaturii

oviductului, vaginului ?i clocii p?s?rilor ou?toare.

Folosirea ocitocinelor оn scopuri terapeutice trebuie s? se fac? cu

toat? aten?ia, numai dup? ce s-a stabilit diagnosticul ?i doza de

administrare.

Indica?iile terapeutice ale ocitocinelor sunt:

. distociile prin hipokinezie;

. reten?ia оnvelitorilor fetale;

. metritele ?i piometrul (dup? deschiderea оn prealabil a

cervixului ?i sensibilizarea uterului cu estrogeni);

. subinvolu?ia uterului, pentru a gr?bi evacuarea con?inutului

uterin;

. unele forme de mamite;

. reten?ia laptelui;

. reten?ia oului la p?s?ri.

Nu se recomand? administrarea oxitocinei la femele оn timpul parturi?iei

cвnd colul uterin nu este deschis ?i оn distocii prin exces de volum fetal.

Aspecte morfo-func?ionale ale hipofizei

Hipofiza este organul neuroglandular situat la fa?a ventral? a creierului

intermediar (diencefalului), rezultat din unirea anatomic? a celor dou?

p?r?i:

> hipofiza anterioar? (adenohipofiza)

> hipofiza posterioar? (neurohipofiza)

Sub raport func?ional оn total, la nivelul adenohipofizei se formeaz? 8

hormoni tropi. Dintre ace?ti hormoni pentru reproducere o importan?? major?

o au gonadotropinele (FSH ?i LH) ?i prolactina (LTH).

Indirect, activitatea reproductiv? este influen?at? de hormonul tireotrop

(TTH) ?i hormonul adrenocorticotrop (ACTH).

Adenohipofiza, cu toate c? se afl? sub controlul neuronal hipotalamic,

este lipsit? de inerva?ie secretomotorie. Reglarea func?iei sale endocrine

de c?tre hipotalamus se face prin intermediul sistemului port-hipotalamo-

hipofizar. Prin aceast? conexiune vascular? sunt vehicula?i spre

adenohipofiz? Releasing-factorii neurosecreta?i оn hipotalamus.

Hormonii gonadotropi

Hormoni gonadotropi (gonadotropinele – Gn) care ac?ioneaz? asupra

aparatului genital sunt:

1. Hormonii gonadotropi hipofizari:

* FSA – hormonul de stimulare folicular?;

* LH – hormonul de luteinizare;

2. Hormonii gonadotropi placentari:

* PMSG – gonadotropina seric?;

* HCG – gonadotropina corionic?.

Hormonii gonadotropi hipofizari

Hormonul de stimulare folicular? – FSH (Folicle Stimulating Hormone),

este secretat de c?tre celulele bazofile-beta din adenohipofiz? sub

impulsul de Gn-RF. Acest hormon se izoleaz? u?or din hipofiza taurului,

calului ?i porcului.

La femele hormonul determin? dezvoltarea foliculelor ovarieni primari ?i

secundari la care determin? proliferarea celulelor foliculare ?i оntr-un

stadiu ulterior, secre?ia de c?tre acestea a lichidului folicular ?i

formarea cavit??ii foliculare; FSH-ul este responsabil de secre?ia

folicular? a estrogenilor.

Stadiul final de maturare a foliculului ?i dehiscen?a acestuia necesit?

ac?iunea conjugat? a celor dou? gonadotropine.

La masculi, FSH este implicat оn dezvoltarea stadiilor incipiente ale

spermiogenezei (diviziunea spermiogoniilor pвn? la stadiul de spermioci?i

secundari), spermiomorfogeneza fiind coordonat? de androgeni, testosteronul

asigurвnd diviziunea reduc?ional? a spermiocitelor primare, formarea

spermidei incipiente ?i apoi a spermiului.

Hormonul luteinizant – LH (Luteinising hormone) sau omologul acestuia

ICSH (Interstitial Cells Stimulating Hormone) de la masculi, este produs de

celulele bazofile de tipul gama. A fost izolat оn stare pur? din hipofiza

de oaie ?i porc ?i este format dintr-un amestec de diverse proteine.

Secre?ia de LH are un anumit ciclu, iar incita?iile de ordin extern ?i

intern modific? amplitudinea secre?iei, influen?вnd оntr-o mare m?sur?

eliberarea lui.

La femele LH ac?ioneaz? sinergic cu FSH determinвnd dezvoltarea ?i

maturarea foliclelor de Grant, dehiscen?a foliculelor ovarieni, formarea

corpilor galbeni ?i secre?ia de progesteron.

La vac?, raportul normal dintre FSH ?i LH este de 1:3, deci apare o

superioritate cantitativ? de LH. Pentru acest motiv, c?ldurile la vac? au o

durat? scurt? (13-16 ore), iar ovula?ia are loc оn faza progesteronic? a

ciclului sexual, ?i anume la circa 10-12 ore de la оncetarea c?ldurilor.

La masculi eliberarea оn valuri episodice, pulsative sau оn vвrfuri de

secre?ie a ICSH induce dezvoltarea celulelor Leydig localizate оntre dubii

seminiferi ?i varia?ii importante ale nivelurilor plasmatice de androgeni.

Nivelurile ICSH ?i de androgeni sunt ridicate la arm?sar, berbec ?i ?ap

оn sezoanele de mont?, reglate de modificarea raportului diurn/nocturn ?i

temperatura ambiant?; оn celelalte sezoane masculii sunt fecunzi ?i

capabili de copula?ie, de?i eficien?a reproductiv? este sc?zut?.

Eritrocitele hipofizare de porc, oaie, vac? ?i cal – FSH (Follicle

Stimulating Hormone) precum ?i produsele comerciale pure de FSH ?i LH

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10