Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных

comportamentul sexual la pisic? se exteriorizeaz? destul de pregnant, оncвt

оl face pe st?pвn s-o suspecte de rabie: femela simuleaz? o colic?

gastrointenstinal?; alteori, manifest? durerile f?t?rii.

La intromisiune pisica emite un ?ip?t, iar la оndep?rtarea cotoiului ea

schi?eaz? un atac, apoi se rostogole?te ?i о?i linge vulva. La pisic?,

ovula?ia este provocat?, fiind necesare, de regul? mai multe monte.

Dup? f?tare, c?ldurile reapar la 1-2 luni. Dac? nu a avut loc fecunda?ia,

corpul galben persist? 2 luni, dup? care regreseaz?; оn acela?i timp, оn

ovar se matureaz? noi foliculi ?i c?ldurile reapar. Un ciclu sexual este

separat de cel anterior printr-un interval de 5-6 luni.

Ciclul sexual la iepuroaic?

La iepuroaic? func?ia aparatului genital se manifest? pe tot parcursul

anului cu o perioad? de repaos c?tre sfвr?itul verii. Iepuroaica nu are un

ciclu sexual asem?n?tor cu cel al animalelor cu ovula?ie spontan?. Оn ovare

se g?sesc оntotdeauna foliculi pe cale de maturare. Ovula?ia la aceast?

specie este provocat? de actul montei ?i se produce la 10-11 ore dup? coit.

Ciclul sexual la iepuroaic? este blocat оn faza foliculinic?; cea de a

doua faz? – luteinic? – survine numai dup? ovula?ia provocat? de actul

sexual.

Оn cazul cвnd iepuroaica nu a fost montat?, foliculii maturi persist?

cвtva timp, apoi sufer? procesul de regresiune, pe ovar maturвndu-se al?i

foliculi. Din aceast? cauz?, iapuroaica se g?se?te оn c?lduril timp de mai

multe s?pt?mвni, gata s? fie montat? de iepuroi. Dorin?a de оmperechere nu

se manifest? оntotdeauna intens. Ea poate fi descoperit? prin modific?rile

organice care se produc оn tractusul genital. Se observ?, astfel, congestia

?i acumularea lichidului sero-mucos оn vagin, precum ?i m?rirea mamelelor.

Vulva are o culoare ro?ie vie. Frotiul vaginal con?ine celule mari

anucleate, care constituie un semn mai sigur al c?ldurilor decвt

manifestarea libidoului.

Chiar din primele zile dup? f?tare, pe ovare la iepuroaic? se observ?

foliculi maturi, de aceea montarea lor se soldeaz? cu parvenirea unei noi

gesta?ii.

Reglarea neuro-endocrin? a ciclului sexual la femele

Cunoa?terea mecanismelor de reglare a ciclului sexual la animale este

necesar? atвt pentru elucidarea multor st?ri patologice, cвt ?i pentru

alegerea corect? a metodelor ?i remediilor de dirijare a proceselor

sexuale.

Apari?ia primului ciclu sexual marcheaz? stadiul оn care atвt sistemul

neuro-endocrin, cвt ?i aparatul genital au ajuns la un anumit grad de

maturizare ?i receptivitate, care permit interac?iuni corelative capabile

s? duc? la elaborarea ovulelor mature, la comportamentul caracteristic al

femelelor оn c?lduri, la preg?tirea endometrului pentru nida?ie.

La coordonarea ciclului sexual particip? оn egal? m?sur? sistemul nervos

?i cel endocrin, principala punte de leg?tur? dintre neuro- ?i

endocrinofiziologie fiind neurosecre?ia.

Calitatea оnalt? a func?iei de reproduc?ie depinde de condi?iile mediului

extern, care stimuleaz? mecanismele interne de reglare. Insola?ia,

alimenta?ia ?i contactul cu masculul sunt factorii externi principali care

condi?ioneaz? manifestarea func?iei sexuale.

Dac? individul a ajuns la maturitate sexual?, excitan?ii pozitivi ai

mediului extern conduc la apari?ia reflexelor opto-, olfacto- ?i fono-

sexuale, iar alimenta?ia ra?ional? asigur? un metabolism corespunz?tor cu

ac?iune favorabil? asupra оntregului sistem neuro-endocrin. Sistemul

nervos, оn acest sens, joac? rolul cel mai important, realizвnd оn

colaborare cu hipotalamusul ?i hipofiza o armonie neuro-hormonal?, оn

cadrul c?reia se desf??oar? activitatea sexual?.

Un rol important pentru reproduc?ie оl are modificarea tonusului

sistemului nervos simpatic ?i parasimpatic. Astfel, la o femel? negestant?,

оn condi?iile unor factori de mediu favorabili de la ovula?ie ?i pвn? la

concep?ie, preponderen?? are tonusul nervos parasimpatic. Оn cazul unor

condi?ii de furajare, оntre?inere ?i microclim? necorespunz?toare domin?

sistemul simpatic, atr?gвnd dup? sine dereglarea ?i оntreruperea ciclului

sexual. Sistemul nervos vegetativ ac?ioneaz? prin intermediul plexului

spermatic intern ?i ganglionilor intramurali.

Un rol important оn activitatea de reproduc?ie o au, dup? cum s-a ar?tat,

factorii de mediu ca lumina ?i temperatura. Prim?vara ?i vara domin?, оn

cea mai mare parte, undele lungi (infraro?ii). Excitan?ii care pornesc de

la retin? ?i traverseaz? traseul optico-hipotalamo-hipofizar fac ca

hipofiza ?i tiroida s? r?spund? diferit la calitatea radia?iilor solare.

Sub influen?a radia?iilor de prim?var? ?i a cre?terii temperaturii,

activitatea tiroidei scade la nivel normal. Iarna ?i toamna, sub ac?iunea

razelor infraro?ii, tiroida ac?ioneaz? mai intens ?i secret? cantit??i mai

mari de tiroxin?. Ciclul sexual la femele este dereglat оn timpul zilelor

prea c?lduroase; ca atare scade concep?ia, оntrucвt scade activitatea

tiroidei ?i a metabolismului.

Mecanismul neuro-endocrin de reglare a ciclului sexual este urm?torul:

Diferi?ii stimuli senzoriali externi (intensitatea luminii ?i durata

zilei, temperatura mediului ambiant, semnalele acustice ?i olfactive emise

de masculi, aspectele cantitative ?i calitative ale nutri?iei ?i altele)

ac?ioneaz? asupra sistemului nervos central, prin intermediul

analizatorilor, provocвnd impulsuri la nivelul centrilor hipotalamici.

Celulele neurosecretoare din ace?ti centri transmit pe calea sistemului

port-hipotalamo-hipofizar declan?atori de secre?ie, RH (Releasing Hormons)

sau RF (Releasing Factors) pentru hipofiz?; ace?ti hormoni induc elaborarea

?i eliberarea hormonilor gonadotropi antero-hipofizari, a prolactinei ?i a

altor hormoni tropi hipofizari.

Оn sfera reproducerii ac?ioneaz? nemijlocit urm?torii hormoni

hipotalamici:

1. Gn-RH – hormonul de eliberare a gonadotropinelor;

2. P-RH ?i P-IH – hormonul de eliberare ?i respectiv de inhibare a

prolactinei;

3. Ocitocina (este secretat? de nucleii supraoptici ?i paraventriculari

din hipotalamus, оns? are ca loc de depozitare hipofiza posterioar?).

Hormonul de eliberare a gonadotropinelor (Gn-RH) este un decapeptid care,

prin intermediul sistemului port-hipotalamo-hipofizar, ajunge оn

adenohipofiz? unde induce secre?ia celor dou? gonadotropine (FSH ?i LH)

glico-proteice оn celulele beta- ?i gama-bazofile.

Tiroxina, produs? ca urmare a cre?terii activit??ii tiroidei, о?i execut?

influen?a оn dou? direc?ii: pe de o parte, stimuleaz? granularea bazofil? a

celulelor cromofobe, sporind secre?ia de FSH, iar pe de alt? parte,

sensibilizeaz? foliculii cei mai dezvolta?i ai ovarului fa?? de FSH.

Hormonul de stimulare folicular? (FSH) se vars? оn circuitul sanguin ?i

ajunge la glanda receptiv?, care este ovarul. Sub influen?a hormonului are

loc cre?terea, dezvoltarea ?i maturarea unui sau mai multor foliculi

ovarieni ?i activizeaz? din ce оn ce mai mult teaca intern? a foliculilor,

fapt care duce la cre?terea cantit??ii de estrogeni (foliculin?). Оn acest

fel se ajunge la stadiul foliculinic.

Foliculina are efect atвt local, asupra segmentelor aparatului genital,

cвt ?i general, mai ales asupra sistemului nervos central. Astfel, ajun?i

оn sвnge, estrogenii о?i realizeaz? ac?iunea оn trei direc?ii:

. la nivelul aparatului genital, datorit? propriet??ilor lor de a

produce hiperemie hiperplazic? ?i hipersecretic, estrogenii

determin? o congestie a tractusului genital, hiperplazia mucoasei

uterine, a glandelor ?i a epiteliului vaginal. Intensific? secre?ia

glandelor uterine pentru realizarea copula?iei, transportului ?i

capacit??ii spermiilor;

. prin efectul lor asupra sistemului nervos central, estrogenii

provoac? instalarea dominantei sexuale ?i apari?ia comportamentului

sexual, exteriorizat prin dorin?a de оmpreunare cu masculul;

. datorit? acumul?rii unor cantit??i mari de estrogeni, intervine

mecanismul de corela?ie invers?. Hipofiza este informat? de starea

actual? a gonadelor prin mesaje de reac?ie, reprezentate de

estrogenii secreta?i ?i elibera?i оn circuitul sanguin.

Cre?terea exagerat? a titrului de estrogeni reduce secre?ia de FSH оn

hipofiz? ?i spore?te treptat secre?ia de LH. Ac?iunea conjugat? a

hormonului foliculostimulator ?i a celui luteinizant definitiveaz?

maturarea foliculului ovarian, iar cantit??ile m?rite de LH preg?tesc

ovula?ia, formarea ?esutului luteinic ?i organizarea corpului galben;

оmpreun? cu prolactina (LTH) sunt responsabili de secre?ia de progesteron.

Оn acest fel, se trece la stadiul luteinic, de inhibi?ie, оn care

activitatea centrilor subcorticali este diminuat?. Astfel, nivelul ridicat

al progesteronemiei atenueaz? modific?rile realizate de estrogeni оn fazele

precedente ale ciclului sexual, iar prin inhibarea sintezei de FSH sunt

prevenite noi matur?ri foliculare ?i ovula?ii. Progesteronul preg?te?te

endometrul оn scopul nida?iei ?i оmpiedic? contrac?iile uterine.

Dup? cum cantit??ile mari de estrogeni activizeaz? secre?ia de LH, оn

acela?i fel cantit??ile mari de progesteron stimuleaz? elaborarea ?i

secre?ia de FSH. Dar, pвn? la recapacitarea оntregului sistem intervine o

faz? de repaos, care corespunde stadiului de echilibru al ciclului sexual.

Dup? aceast? faz? de refacere a poten?ialului de sintez?, ciclul este

reluat, sub influen?a factorilor de mediu ?i a celor interni. De re?inut

este faptul c? mecanismul de reglare a ciclului sexual este mult mai

complex ?i оn afar? de circuitul de la organul de comand? la organul

comandat prin intermeidul mesajului de reac?ie, mai apar multe influen?e

din partea celorlalte glande. Dintre acestea, de o mare importan?? se

dovede?te a fi activitatea tiroidei оn coordonarea func?iei gonadotrope a

adenohipofizei. Se оntвmpl?, оns?, de multe ori ca circuitul s? fie blocat

оn stadiul foliculinic, luteinic sau оn stadiul de echilibru al ciclului

sexual.

Astfel, este cunoscut faptul c? zona cortical? a suprarenalei secret?

corticosteroizi care particip? la mecanismele de adaptare a animalelor la

noile condi?ii ale mediului extern. Ca urmare a unor stresuri prelungite

corticosuprarenala produce cantit??i mari de ACTH ?i mai mul?i

corticosteroizi; brusc cre?te activitatea sistemului nervos simpatic ?i se

inhib? procesele colinergice оn sistemul nervos parasimpatic. Stresul

puternic ?i ca urmare ACTH au un efect de frвnare оn toate fazele de

reproduc?ie: se produce dereglarea ciclicit??ii sexuale ?i blocarea

ovula?iei prin sistarea eliber?rii gonadotropinelor. Cantit??ile excesive

de corticosteroizi conduc la transformarea progesteronului оn testosteron,

ceea ce determin? sc?derea func?iei ovarelor ?i apare sterilitatea. Valori

mari de corticosteroizi plasmatici favorizeaz? evolu?ia chi?tilor ovarieni.

Uterul femelelor negestante, оn condi?ii fiziologice normale, elaboreaz?

substan?e luteolitice – prostaglandine, PG, care provoac? regresia corpului

galben. Оn cazul afec?iunilor uterine (endometrite) elaborarea PH-lor se

reduce, corpul galben nu involueaz? ?i, astfel, survine anafrodizia ?i

sterilitatea femelelor.

Anatomia ?i topografia aparatului genital mascul

Morfologia ?i topografia aparatului genital mascul

Aparatul genital mascul оndepline?te rolul de a genera game?i masculini

(sparmatozoizi) ?i a elabora hormoni androgeni, iar prin organul copulator

– de a depune materialul seminal оn c?ile genitale femele. El este alc?tuit

din:

> gonada mascul? (testiculul);

> conductele (c?ile) spermatice, compuse din epididim, cananul

deferent, canalul ejaculator ?i uretr?;

> glandele anexe ale aparatului genital: veziculele seminale,

prostata, glandele bulbo-uretrale;

> organul copulator – penisul.

Testiculul ?i bursele testiculare

Testiculele (testis, orchis, digymis) sunt organe pereche, evaginate din

cavitatea abdominal? ?i sunt suspendate de cordonul testicular, situвndu-se

оn bursele testiculare. Coborвrea testiculului prin traiectul inghinal оn

scrot se face оn termeni diferi?i:

> la 10-11 luni de gesta?ie la f?tul cabalin;

> la 3,5-4 luni la f?tul taurin;

> la 2-2,5 luni la ovine;

> la 3 luni la porcine;

> la 7-21 zile dup? f?tare la cвine.

Bursele testiculare sunt dispuse, la mamiferele domestice, оn regiunea

inghinal? (la taur, berbec, ?ap, arm?sar) sau subanal? (la vier, cвine,

iepure) ?i rezult? din suprapunerea a cinci оnvelitori: scrotul, dartosul,

celuloasa, cremasterul ?i fibro-seroasa. Aceste forma?iuni pot fi

sistematizate, ?inвnd seama de originea ?i raporturile dintre ele, оn trei

tunici distincte: extern?, mijlocie ?i intern?.

Tunica extern? este format? din dou? оnveli?uri strвns unite ce provin

din pielea ?i ?esutul hipodermic din aceast? zon?, scrotul ?i dartosul.

Scrotul este constituit din piele fin? mai mult sau mai pu?in pigmentat?

?i acoperit? cu p?r, оn func?ie de specie sau ras?. Scrotumul este bogat оn

glande sebacee ?i sudoripare ?i constituie o singur? pung? pentru ambele

testicule. Pe linia median? se remarc? un rafeu, care corespunde aderen?ei

septumului interdartoic ?i care оmparte punga scrotal? оn dou? jum?t??i

ovoide.

Prin fa?a sa intern? scrotul este оn contact cu dartosul.

Dartosul continu? tunica abdominal? оn regiunea testicular?, emite

septumul dartoic, care separ? cavitatea dartoic? оn dou? p?r?i; la

suprafa?a scrotal? septumul dartoic corespunde rafeului median. Din punct

de vedere structural, dartosul este constituit din ?esut conjunctiv оn care

se g?sesc numeroase fibre musculare netede ?i fibre elastice, a c?ror

contrac?ie determin? reducerea оn volum a burselor scrotale, contribuind

astfel la reglarea termic? atвt de necesar? spermiogenezei.

Tunica medie (fascia lamelat? Cowper) este format? din ?esut conjunctiv

orientat ?i prezint? continuarea la acest nivel a fasciei mu?chiului oblic

extern ?i fasciei profunde, continuвndu-se posterior cu fascia perineal?

profund?. Este un ?esut de leg?tur? оntre tunica dartoic? ?i teaca

vaginal?. Pe suprafa?a sa intern? se g?se?te mu?chiul cremaster care se

descinde din mu?chiul oblic intern al abdomenului ?i este format din fibre

striate. Este un mu?chi puternic, constituind o оnvelitoare incomplet? pe

fa?a postero-lateral? a tunicii vaginale. Contractarea acestui mu?chi

determin? ridicarea brusc? a testiculului ?i tecii vaginale оn traiectul

inghinal.

Tunica intern? este constituit? din teaca vaginal? comun? sau fibro

seroas?. Deriv? din fascia transvers? ?i peritoneul parietal ?i are o

structur? dubl?: fibroasa sau teaca spermatic? intern?, care provine din

evaginarea fasciei transversale a abdomenului; seroasa, care provine din

peritoneul parietal ?i c?ptu?e?te fa?a intern? a fibroasei.

Seroasa se r?sfrвnge cranial ?i оmbrac? testiculul, cordonul vascular ?i

canalul deferent constituind foi?a visceral? ?i mezoul vaginal.

Оntre tunica fibroas? ?i cea seroas? se g?se?te mu?chiul cremaster

intern, format din fibre netede.

Tunica vaginal? comun? constituie o pung? piriform? prezentвnd un corp,

un gвt ?i un orificiu.

Corpul tunicii vaginale este o cavitate larg? numit? cavitatea vaginal?

(cavium vaginale) оn care se g?se?te testiculul, epididimul ?i por?iunea

vaginal? a canalului deferent. Gвtul tunicii vaginale reprezint? un conduct

alungit, care prin inelul vaginal ?i canalul inghinal comunic? cu cavitatea

peritoneal?. Оn gвtul tunicii vaginale (canalul vaginal) se g?se?te

cordonul vasculo-nervos, canalul deferent ?i vase limfatice (cordonul

testicular).

Tunica vaginal? comun? trece pe testicul ?i concre?te cu el, constituind

tunica vaginal? proprie (tunica vaginalis propria), care, la rвndul s?u,

este concrescut? cu albugineea (tunica albuginea testis), o membran?

fibroas? ce acoper? testiculul.

Testiculele diferitor specii de animale se deosebesc ca form?, volum ?i

greutate. La taur, berbec ?i ?ap ele sunt elipsoidale; la arm?sar – ovoide;

vier ?i cвine au o form? oval?. Testiculul taurului este voluminos avвnd o

greutate de 250-350g ?i lungimea de 12-14cm; testiculul berbecului ?i

?apului – respectiv 200-300g ?i 10-12cm; testiculul arm?sarului – 200-250g

?i 10-12cm; testiculul vierului – 400-500g ?i 11-12cm.

Albugineea trimite spre interiorul testiculului septuri de ?esut

conjunctiv, care оmpart testiculul оn lobuli. Septurile, prin convergen??,

оn zona central? a gonadei ?i spre marginea epididimar? a testiculului, dau

na?tere mediastinului testicular (mediastinum testi) sau corpului Highmore.

Fiecare testicul con?ine 300-400 lobuli cu parenchim. Pe sec?iune

parenchimul testicular la taur apare de culoare galben? sau galben-roz?; la

berbec ?i ?ap – alburie; la arm?sar – cafeniu-deschis?; la vier – cafeniu-

surie ?i la cвine – cafenie.

Unitatea morfo-func?ional? a testiculului este reprezentat? de tubul

seminifer. Fiecare lobul testicular con?ine 3-4 tubi seminifer, cu un

calibru de 200-300 microni ?i o lungime de 0,5-1,75m, ceea ce asigur? o

suprafa?? mare de produc?ie spermatic?.

Fiecare tub seminifer prezint? un cap distal orb (spre albuginee); la

extremitatea mediastinal? se une?te cu ceilal?i 2-3 tubi seminiferi care se

g?sesc оntr-un lobul testicular, dвnd na?tere la tubii drep?i. Dup? ce

descriu un traseu scurt (0,5mm), tubii drep?i p?trund оn corpul Highmore

formвnd, dup? anastomoz?, re?eaua lui Haller sau rete testis, care se

orienteaz? spre polul de ata?are a capului epididimului la testicul.

Re?eaua canalicular? din rete testis se simplific? la 12-23 canale,

numite conurile eferente (ductus efferens), care prin confluare dau na?tere

por?iunii ini?iale a epididimului. Lungimea total? a tuturor canalelor

seminifere atinge 6000m.

Оn ?esutul conjunctiv dintre tubii seminiferi sunt localizate celulele

intersti?iale, dispuse оn gr?mezi оn jurul vaselor sanguine, care formeaz?

glanda diastematic? a lui Leydig, gland? endocrin? de tip difuz, cu func?ie

de a elabora androgeni.

Histologic tubii seminiferi prezint?:

. membrana bazal?, fin?, elastic?, оnt?rit? la exterior de fibre

conjunctive, unite prin fibre oblice, printre care se g?esc fibre

musculare netede care, prin contrac?ia lor, contribuie la eliminarea

spermiilor;

. epiteliul seminal, format din celulele germinale ?i celulele Sertoli.

Оn perioada genital? celulele Sertoli au o form? primatic?, dispuse оntr-

un singur rвnd pe membrana bazal?, cu vвrful spre lumenul tubului

seminifer. La polul apical, celulele Sertoli prezint? numeroase

оnfund?turi, adвnci ?i neregulate, оn care sunt a?ezate celulele liniei

seminale. Celulele Sertoli au un rol de nutri?ie a celulelor seminale,

constituie un suport, оndeplinesc o func?ie fagocitar? a resturilor

celulare ?i secret? estrogeni.

Celulele seminale se g?sesc оn celulele Sertoli, cele mai pu?in evoluate

(spermiogoniile) c?tre baza epiteliului ?i cele mai evoluate spre lumenul

tubului seminifer.

Linia seminal? din celulele Sertoli este reprezentat? de spermiogonii,

spermiocite primare ?i secundare, spermide ?i spermi.

Canalul epididimar. Toate conurile eferente se unesc оntr-un canal

flexuos, lung, care contureaz? baza structural? a epididimului.

Epididimul (epididymis) este un organ alungit, prezint? trei forma?iuni:

capul, corpul ?i coada.

La taur, berbec ?i ?ap epididimul prezint? un cap foarte dezvoltat ?i

turtit, care acoper? extremitatea superioar? a testiculului. Corpul

epididimului ader? mult la marginea posterioar? a testiculului. Coada

epididimului, aderent? la extremitatea inferioar? a gonadei, formeaz? un

apendice rotunjit ?i se deta?eaz? de testicul. Aceast? form? a cozii

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10