Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных

ordinul II оn spermatide marcheaz? debutul fazei de formare sau de

spermatomorfogenez?.

Spermatidele sunt ini?te celule mici, rotunde. Morfogeneza are loc оn

prelungirile protoplasmatice ale sinci?iilor Sertoli – celule de sus?inere,

cu func?ie nutritiv? ?i endocrin?. Celulele Sertoli sunt bogate оn glucoz?,

acizi amina?i ?i vitamine (A, E, complexul B) – substan?e care, probabil

sunt folosite оn perioada de formare. Fiecare celul? sertoli cuprinde

concomitent 8-12 spermide. Prin transform?ri complicate, din spermide se

formeaz? spermatozoizi. Acest proces are loc оn felul urm?tor. Nucleul

spermatidei, voluminos ?i hipercromatic, migreaz? spre unul din polii

celulei ?i formeaz? capul; idiosomul prin partea sa central? formeaz?

acrozomul care acoper? nucleul spermatozoidului. Citoplasma se alunge?te оn

sens opus. Din centrozomi se formeaz? doi centrioli (distal ?i proximal) ?i

elementele axiale ale spermatozoidului, iar din mitocondrii – elementele

spiralate. Citoplasma se condenseaz? de-a lungul piesei intermediare. La

nivelul gвtului r?mвne o cantitate redus? de citoplasm? – pic?tura

protoplasmatic?, care va dispare оn procesul de maturare a

spermatozoidului. La sfвr?itul acestei faze spermatozoizii sunt implanta?i

оn sinci?iul sertolian, avвnd cozile libere spre lumenul tubului seminifer.

La оncheierea spermatogenezei, celulele spermatice, care erau sus?inute

de sinci?iul Sertoli, prin secre?ia de hialuronidaz?, se desprind ?i cad оn

lumenul tubilor seminiferi. Celulele epiteliului seminifer secret? un

lichid abundent care antreneaz? spermatozoizii ?i оi transport? spre

re?eaua testicular? ?i conurile eferente care оndeplinesc o absorb?ie a

fluidului seminifer ?i elaboreaz? un lichid propriu.

Maturi morfologic, permatozoizii se vor maturizeaz? fiziologic оn canalul

epididimar ?i ulterior оn c?ile genitale ale femelei.

Controlul hormonal al transport?rii prin c?ile spermatice implic?

testosteronul ?i ocitocina.

Epididimul ofer? spermatozoizilor posibilitatea de a-?i continua procesul

de maturare. Resorb?ia lichidului seminifer ?i concomitent secre?ia unui

alt fluid epididimar produce modificarea concentra?iei ionilor de Sodiu,

potasiu, calciu, clor, fosfor, al proteinelor, enzimelor ?i al gliceril-

fosforil-colinei, modificare necesar? matur?rii spermatozoizilor.

Maturarea fiziologic? a spermatozoizilor оn timpul tranzitului epididimar

const? оn:

- deshidratarea progresiv? a game?ilor;

- dobвndirea sarcinii electrice negative care оmpiedic? aglutinarea lor;

- deplasarea pic?turii protoplasmatice de la gвt la coada

spermatozoidului, fiind pierdut? оnaintarea ejacul?rii;

- acoperirea cu un оnveli? lipidic protector, care оi ap?r? de ac?iunea

nociv? a unor factori de mediu, оn special de Ph-ul acid;

- dobвndirea mobilit??ii ?i a capacit??ii fecundative.

Totu?i, motilitatea spermatozoizilor atinge parametrii normali оn timpul

intr?rii lor оn contact cu plasma seminal?, elaborat? de glandele anexe,

adic? оn timpul ejacul?rii, оn timp ce maturarea complet? a lor se produce

оn organele genitale femele, fenomen cunoscut sub denumirea de capacitare.

Durata total? a spermatogenezei de la stadiul de spermiogonie la cel de

spermatozoid matur este de 60-70 zile pentru taur ?i berbec ?i 50-60 zile

la arm?sar, vier ?i cвine; o spermiogonie formeaz? 6 spermatocite primare

?i 64 spermatozoizi (taur ?i berbec) 24 – ?i respectiv, 96 – la vier.

Durata gametogenezei este o constant? biologic? cu varia?ii foarte mici.

Schimbarea vitezei proceselor citologice prin modificarea regimului de

exploatare sau prin intensificarea nutri?iei reproduc?torului nu este

posibil?. De aceea, cunoa?terea acestor particularit??i are importan??

practic? deosebit?, deoarece оn func?ie de aceasta trebuie stabilit?

perioada necesar? preg?tirii masculilor pentru sezonul de mont?, ca ?i

regimul de folosire a reproduc?torilor la sta?iile de pr?sil?.

Parenchimul testicular posed? o intens? activitate spermatogenetic?.

Astfel, produc?ia medie zilnic? de spermatozoizi la taur ?i berbec este de

5-7mlrd, iar la arm?sar ?i vier – 15-20 mlrd game?i. Un gram de ?esut

testicular оntr-un minut elaboreaz? 8,5mii de spermatozoizi.

Trecerea spermatozoizilor prin epididim, de la por?iunea incipient? a

canalului epididimar pвn? la por?iunea lui terminal? este de 11 zile la

taur, оntre 12-15 zile la berbec ?i de 14 zile la vier.

Epididimul, ?i оn special coada epididimului, serve?te ca rezervor pentru

spermatozozi. Aici se concentreaz? o cantitate important? de game?i: la

taur ?i berbec 150-200 mlrd, iar la vier ?i arm?sar 200-300 mlrd

spermatozoizi. Astfel, rezerva de spermatozoizi din epididim asigur? la

taur ?i arm?sar necesarul pentru 10-15 monte, iar la berbec spermatozoizii

sunt suficien?i pentru 30-40 monte. La nivelul cozii epididimului

spermatozoizii r?mвn fertili circa 60 zile. Оn cazul unui repaus sexual

prelungit, cвnd spermatozoizii r?mвn mai mult timp оn epididim, se produce

«оmb?trвnirea» game?ilor, caracterizat? prin mobilitate sc?zut? sau

apari?ia unei cantit??i de spermatozoizi anormali. Se constat?, de altfel,

c? primul ejaculat recoltat dup? un repaus prelungit con?ine un num?r mai

mare de spermatozoizi patologici decвt ejaculatul urm?tor.

Оn coada epididimului metabolismul spermatozoizilor scade cu mult ?i ei

r?mвn оn stare de anabioz? datorit? reac?iei u?or acide, vasculariza?iei

mai abundente ?i temperaturii mai sc?zute cu 3-5(C оn pungile testiculare.

Temperatura testicular? mai joas? decвt temperatura intern? este absolut

necesar? pentru desf??urarea normal? a procesului de spermatogenez?.

Termoreglarea testicular?

La masculii mamiferelor domestice termoreglarea testicular? este

asigurat? de tunica scroto-dartoic?, mu?chiul cremaster ?i vasculariza?ia

venoas? a testiculului.

Asigurarea unei temperaturi optime care se situeaz? оn 3-5(C sub nivelul

temperaturii interne este esen?ial? pentru оndeplinirea func?iei

spermatogene a testiculului, func?ia endocrinogen? fiind neafectat?, a?a

cum se оntвmpl? la masculii criptorhizi.

Temperatura ?i umiditatea mediului ridicate sau febra prelungit?

afecteaz? par?ial, sau chiar determin? degenerarea liniei seminale.

Fibrele musculare netede ?i elastice din dartos ?i scrotum care se

contract? la temperaturi sc?zute ?i se relaxeaz? la cald, modific?

suprafa?a extern? a оnvelitorilor testiculare, ofer? o suprafa?? variabil?

de radiere a c?ldurii. Acest proces este influen?at ?i de ac?iunea de

ridicare sau deschiderea testiculelor оn burse prin contrac?ia mu?chiului

cremaster extern.

Termoreglarea testicular? este influen?at? ?i de:

- grosimea pieii locale;

- con?inutul glandelor sudoripare din pielea burselor prin secre?ia lor

accentueaz? pierderea de c?ldur?;

- artera spermatic? intern?, spiralat?, ?erpuie?te pe toat? lungimea

venei spermatice ?i printr-un schimb de c?ldur? eficient uniformizeaz?

temperatura оnvelitorilor testiculare cu cea a ?esutului testicular

reu?ind s? reduc? temperatura testicular? cu 5(C. La taur re?eaua bine

dezvoltat? a venei testiculare superficiale, aflate оn grosimea

albugineii, оndepline?te acela?i rol termoregulator.

Func?ia endocrin? a testiculelor

Func?ia endocrin? a gonadelor masculine const? оn formarea androgenilor.

Androgenii sunt sintetiza?i оn celulele leydig (glanda diastematic?) dintr-

un precursor care este radicalul acetat, etapele intermediare ale

biosintezei fiind: colesterolul, progesteronul, androstendiolul ?i оnfinal

testosteronul; biosinteza androgenilor este coordonat? de FCSH-ul

hipofizar. Acesta ac?ioneaz? asupra receptorilor specifici din membrana

celulelor Leydig, activeaz? adenil-ciclaza, care determin? sinteza acidului

adenozin-mono-fosforic – AMP – ciclic, activarea sa fiind un proces

dependent de protein-kinaz?. Protein-kinaza ac?ioneaz? prin fosforilare, оn

activarea de scurt? sau sinteza de lung? durat? a proteinelor implicate оn

controlul steroidogenezei.

Excesul de ICSH (Intersti?ial Cells Stimulating Hormone) determin?

sc?derea num?rului de receptori membranari, desensibilizeaz? adenil-ciclaza

?i depreseaz? (inhib?) sinteza hormonilor testiculari. Prolactina provoac?

sinteza receptorilor ICHS.

Hormonii androgeni determin? cre?terea organelor genitale оnainte de

pubertate, a glandelor anexe, dimortismul ?i comportamentul sexual.

Androgenii preg?tesc epiteliul germinativ s? r?spund? la FSH, men?in

troficitatea tubilor seminiferi ?i a liniei seminale, asigurвnd

spermiogeneza.

De la locul sintezei, testosteronul este drenat de vasele limfatice ?i

venoase оn circula?ia sistematic?, sau este transportat оn tubii seminiferi

printr-un sistem specific de transport.

Celulele Sertoli transform? testosteronul оn 5-alfa dehidrotestosteron ?i

androstan-3alfa-17betadiol; androgenii ?i FSH stimuleaz? celulele Sertoli

s? produc? protein? de legare a androgenilor care este secretat? оn

lichidul tubului seminifer, avвnd rolul de a transporta androgenii ?i

spermii prin acest fluid la epididim.

Este cunoscut, c? epididimul resoarbe cea mai mare parte a lichidului

secretat de tubii seminiferi care a transportat spermii prin c?ile

spermatice intra-testiculare; aceast? resorb?ie este reglat? de

concentra?ia androgenilor din lichidul seminifer ?i nu de cea sanguin?.

Unii componen?i specifici din plasma seminal? (inozitolul, gliceril-

fosforil-colina) sunt secreta?i de epididim sub ac?iunea androgenilor din

sвnge.

Testosteronul intr? оn celula secretoare a glandei anexe, оn citoplasma

c?reia este transformat оn 5-alfa dehidrotestosteron оnainte de legarea la

un receptor citoplasmatic; complexul steroid-receptor este translocat оn

nucleu, reac?ioneaz? cu situsul acestor ?i modific? activitatea cromatinei

nucleare. Оn acest mod androgenii regleaz? producerea unor componente

specifice ale plasmei seminale, cum ar fi fructoza ?i acidul citric.

Androgenii au efect general, anabolizat asupra metabolismului masculilor,

ac?ionвnd asupra dezvolt?rii maselor musculare prin re?inerea azotului.

Rolul organelor anexe ale aparatului genital mascul

Anexele aparatului genital sunt: glandele bulbo-uretrale, prostata,

veziculele seminale, canalele deferente ?i uretra pelvin?.

Canalele deferente sunt organe musculare ?i tubulare ce оndeplinesc rolul

de conducere a spermatozoizilor de la epididim spre uretr?; prin secre?ia

unui fluid contribuie la ejaculare, iar prin por?iunea terminal? dilatat?,

care este prezent? la arm?sar, taur, berbec ?i cвine, оndeplinesc un rol de

stocare a spermatozoizilor. Ampulele canalelor deferente se deschid оn

uretr? оmpreun? cu canalul excretor al veziculei seminale de pe aceea?i

parte, alc?tuind canalul ejaculator.

Glandele bulbo-uretrale sunt mici ?i rotunjite la arm?sar, taur ?i berbec

?i foarte dezvoltate la vier. Оnaintea оmpreun?rii secre?ia produs? de

glandele bulbo-uretrale ?i de glandele Littre realizeaz? оndep?rtarea

impurit??ilor ?i a pic?turilor de urin? din uretr? ?i umeze?te glandul

penisului, facilitвnd intromisiunea.

La vier glandele bulbo-uretrale produc o secre?ie foarte vвscoas? care

devine lipicioas? ?i cap?t? aspect gelatinos оn contact cu secre?ia

seminal?; оn monta natural? ea оmpiedic? refularea spermei din uter,

constituind un “dop biologic” оn canalul cervical.

Prostata este alc?tuit? din 2 por?iuni (corp ?i partea diseminat?) ?i are

o secre?ie apoas?. Secre?ia prostatei ?i a veziculelor seminale se amestec?

cu spermatozoizii ?i formeaz? оn cea mai mare parte plasma seminal?.

Secre?ia prostatic? are un rol important оn biologia spermatozoizilor.

Spermatozoizii imobili оn testicul, оn contact cu secre?ia glandelor anexe,

ajung la mobilitatea maxim? sub influen?a secre?iei prostatice.

Оn compozi?ia acestei secre?ii se g?se?te o baz? azotat? (spermina),

lecitin? ?i corpi alcaloizi. Secretul prostatic con?ine enzime, substan?e

minerale, cantit??i mici de zah?r ?i substan?e biologic active –

prostaglandine (PG) ?i vasopresin? care favorizeaz? contrac?iile uterine ?i

deci, transportarea spermatozoizilor оn c?ile genitale femele.

Оn afar? de acestea, оn secretul glandei prostatice se mai con?ine

cantit??i considerabile de acid citric zinc ?i antiaglutinine – substan?e

proteice ce ap?r? spermatozoizii de aglutinare.

Veziculele seminale sunt situate lateral de ampulele canalelor deferente

?i оn apropierea gвtului vezicii urinare, sunt saciforme la arm?sar ?i vier

?i au aspect doselat la rumeg?toare. Secre?ia seminal? con?ine fructoz?,

acid citric, proteine, enzime, potasiu ?i altele, care sunt indispensabile

оn metabolismul spermatozoizilor. Fructoza care constituie substratul

energetic necesar metabolismului anaerob al celulei spermatice este оn

cantitate mare оn secre?ia seminal? de la taur ?i berbec; mic? la vier ?i

arm?sar, lipse?te complet la cвine.

La arm?sar secre?ia seminal? gelatinoas? оncleie canalul cervical,

prevenind оn a?a fel refularea spermei din uter.

Reglarea neuroendocrin? a func?iei sexuale la masculi

Spre deosebire de femele, la care func?ia de reproduc?ie se manifest?

periodic, sub forma unor cicluri de c?lduri, la reproduc?torii masculi

func?ia de reproduc?ie este continu?.

Primele semne ale activit??ii sexuale la masculi apar timpuriu ?i constau

оn efectuarea saltului pe alte animale din lot, indiferent de sexul

acestora. Mai tвrziu apare preferin?a pentru femelele оn c?lduri. Momentul

maturit??ii sexuale este considerat atunci cвnd оn sperm? se g?sesc game?i

maturi. Activitatea reproductiv? este condi?ionat? de manifestarea normal?

a reflexelor sexuale.

La masculi, ca ?i la femele atвt func?ia de reproduc?ie cвt ?i

comportamentul sexual sunt dirijate de sistemul neuroendocrin. Ambele

influen?e, nervoas? ?i umoral?, stau оn leg?turi reciproce ?i multiple.

Centrul principal al celor dou? dirij?ri este diencefalul care influen?eaz?

activitatea axei hipotalamo-hipofizare. Excita?iile nervoase pornesc direct

din encefal spre organele sexuale. Activitatea sexual? a diencefalului este

influen?at? de cortex, care se afl? оn permanen?? sub efectul excita?iilor

interne ?i externe. Excita?iile care se repet? cu regularitate devin

dinamic stereotipe, l?sвnd urme оn cortex. La repetarea excita?iilor apar

r?spunsuri, sub forma unor reflexe condi?ionate. Sub influen?a androgenilor

о?i fac apari?ia dou? cвmpuri nervoase. Primul este centrul libidoului care

reac?ioneaz? sub efectul androgenilor. Centrul libidoului la masculi se

deosebe?te de cel al femelelor, printr-o activitate permanent?. Al doilea

cвmp nervos sau centru este situat оn diencefal. Activitatea acestuia nu

este specific? sexului ?i face parte din mecanismul circuitului func?ional

sexual.

Condi?ia apari?iei reflexelor sexuale este aceea ca оn organism s?

circule cantit??i optime de androgeni, care s? determine o stare de

excita?ie a centrului libidoului. A?a cum se ?tie reflexele se оmpart оn

оnn?scute (necondi?ionate) ?i dobвndite (condi?ionate).

Reflexele necondi?ionate se manifest? prin tendin?a de оmpreunare care

este caracteristic? tuturor organismelor. Peste reflexele оnn?scute se

suprapun cele dobвndite, care intensific? sau tempereaz? manifest?rile

activit??ii sexuale.

Ac?iunea reflexelor condi?ionate se realizeaz? cu ajutorul analizatorilor

vizuali, auditiv, olfactotactili. Pe aceste c?i activitatea sexual? este

intensificat?.

La realizarea reflexelor sexuale particip? aparate receptoare, senzitivo-

senzoriale, cu localizare оn organele genitale, care sunt bogate оn

termina?ii nervoase.

Termina?iile senzitive reac?ioneaz? la excita?iile pe care le transmit

sistemului nervos central, cele motoare provoac? contrac?ii musculare, iar

cele secretoare determin? eliberarea secre?iei glandelor anexe ale

aparatului genital.

Transmiterea la scoar?? a diferitor impulsuri din mediul ambiant (lumina,

temperatura, vederea unei femele оn c?lduri etc.) se realizeaz? cu ajutorul

organelor de sim? (al v?zului, mirosului, auzului ?i sim?ului tactil).

Excitan?ii meidului extern produc impulsuri care se transmit pe aceste c?i:

la scoar?? ?i ac?ioneaz? asupra unui mecanism de excita?ie central, dar

numai cвnd acesta este sensibilizat de hormonii androgeni.

De la nivelul scoar?ei pleac? impulsuri nervoase la hipotalamus, fiind

stimulat? eliberarea factorilor declan?atori RF (Releasing Factors). Оn

acest fel celulele hipofizei anterioare sunt stimulate pentru secre?ia

hormonilor FSH ?i ICSH.

Hormonul ICSH (Intersti?ial Cells Stimulating Hormone) stimuleaz?

secre?ia celulelor intersti?iale Leydig, respectiv secre?ia de androgeni,

hormoni care men?in reactivitatea sistemului nervos ?i stabilesc un anumit

grad de excitabilitate. Androgenii preg?tesc epiteliul germinativ s?

r?spund? la FSH, men?in troficitatea tubilor seminiferi ?i a liniei

seminale, fiind indispensabili unei spermiogeneze normale, contribuie la

transportul spermiilor ?i la copulare. Hormonii androgeni determin?

cre?terea organelor genitale оnainte de pubertate, a glandelor anexe,

dimorfismul ?i comportamentul sexual.

FSH-ul este implicat оn dezvoltarea stadiilor incipiente ale

spermiogenezei, aceasta fiind coordonat? de androgeni; testosteronul

asigur? diviziunea reduc?ional? a spermiocitelor primare, formarea

spermidelor incipiente ?i apoi a spermiilor; balansa FSH-ICSH – androgeni

men?ine continuitatea spermiogenezei.

Ocitocina, hormon al hipotalamusului, determin? contrac?ia musculaturii

netede a canalelor seminale la fiecare 7-8 secunde, asigurвnd migra?ia

spermiilor prin tubii seminiferi ?i tranzitul epididimar al game?ilor, iar

оn timpul actului sexual contrac?iile musculaturii netede a c?ilor

spermatice ?i ale glandelor anexe asigur? eliminarea spermei (ejacularea).

Prin urmare, hormonii constituie o verig? importan?? оn lan?ul regl?rii

nervoase a proceselor sexuale. Оn afar? de hormonii hipofizari ?i cei

testiculari, оn procesul de reproduc?ie la masculi particip? ?i al?i

hormoni ca: hormonii secreta?i de suprarenal?, epinefrina care reduce

concentra?ia ?i mobilitatea spermiilor, tiroxina care are efect favorabil

asupra libidoului sexual, оn timp ce tiroidectomia suprim? procesele

sexuale.

Activitatea glandelor endocrine depinde de sistemul nervos. Datorit?

interac?iunii reciproce a sistemului nervos ?i celui endocrin este posibil?

declan?area actului sexual.

Actul sexual (monta, copula?ia sau coitul)

Actul sexual reprezint? un proces complicat de interac?iune reciproc?

care const? оn оmpreunarea a doi reproduc?tori de sexe opuse, оn urma

c?reia sperma masculului este depus? оn aparatului genital feminin. Actul

montei este asigurat de un mecanism neuroendocrin, la baza c?ruia st?

desf??urarea reflexelor sexuale necondi?ionate peste care s-au suprapus

reflexele condi?ionate.

Totalitatea reflexelor sexuale necondi?ionate constituia instinctul

sexual. Acesta se manifest? odat? cu apari?ia maturit??ii sexuale – moment

оn care оncep s? fie eliminate de pe ovar ovule mature ?i din testicul

spermatozoizii fertili.

Reac?ia organismului la hormonii sexuali se exprim? prin dorin?a de

оmpreunare, оn urma c?reia are loc actul de copula?ie.

Stimulii senzoriali externi (insola?ia, temperatura, lumina, semnalele

acustice, olfactive ?i tactile emise de masculi ?i femele оn c?lduri,

aspectele cantitative ?i calitative ale nutri?iei ?i altele) ac?ioneaz?

asupra sistemului nervos ?i hipotalamusului, antrenвnd mecanisme

neuroendocrine care stau la baza form?rii ?i manifest?rii reflexelor

sexuale.

Reflexele sexuale

Reflexele sexuale la majoritatea animalelor se succed оn urm?toarea

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10