Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных

sc?dere a nivelului progesteronului, iar dup? 1-2 zile apar c?ldurile.

Dac? dup? 10-11 zile nu apare stadiul de excita?ie sexual?, se

administreaz? o alt? doz? de prostaglandine, iar femela va fi

оns?mвn?at? dup? 72-96 ore de la tratament, indiferent dac? manifest?

sau nu c?lduri;

. оn cazul corpului galben persistent;

. pentru tratamentul chi?tilor ovarieni luteolitici ?i al chi?tilor

corpului galben;

. pentru tratamentul endometritelor cu CL ?i a piometrului cu corpi

galbeni persisten?i;

. pentru provocarea avortului, care reu?e?te оn prima jum?tate de

gesta?ie. Avortul se produce оn 3-6 zile dup? administrarea

prostaglandinei, оn cazul f?tului mumifiat sau macerat fiind necesar

s? asociem un tratament cu estrogeni;

. inducerea parturi?iei.

Ovogeneza

Procesul complex de formare ?i maturare a ovulelor оn ovare poart?

denumirea de ovogenez?. Pentru a deveni apt? pentru fecunda?ie, celula

sexual? femel? parcurge din stadiul de ovogonie pвn? la stadiul de gamet

matur trei perioade succesive: de multiplicare, de cre?tere ?i de maturare.

Dup? realizarea diferen?ierii sexuale a produ?ilor de concep?ie care se

produce la 45 zile la taurine, 35 zile la ovine ?i 30 zile оn cazul

fetu?ilor porcini ?i de la carnivore, are loc invaginarea epiteliului

germinativ оn parenchimul ovarian. Celulele germinative sunt de dou?

tipuri: celulele mai mari care se multiplic? activ ?i dau na?tere

ovogoniilor, ?i celule mai mici, din care se vor forma celulele foliculare.

Perioada de multiplicare mitotic? a ovogoniilor are loc оntre 45-110 zile

de gesta?ie la taurine, 35-90 zile la ovine, 30 zile de gesta?ie – 7 zile

postnatal la suine ?i 32 zile de gesta?ie – 37 zile dup? na?tere la pisic?.

Dup? aceast? perioad? ovogoniile se оnconjoar? cu un strat de celule

foliculare formвnd foliculii primordiali. La suprafa?? acest grup de celule

este acoperit cu o capsul? conjunctiv? fin?. Ovogonia prezint? forma?iunile

tropice ale oric?rei celule: citoplasm?, aparat Golgi, mitocondrii, nucleu

?i unul sau mai mul?i nucleoli. Оn perioada natal? ?i perinatal? (la unele

specii) se formeaz? оntreag? rezerv? de celule sexuale pentru toat? via?a.

La na?tere num?rul ovogoniilor, (adic? al foliculilor primordiali) оn cele

dou? ovare variaz? оntre 60000-200000 ?i chiar mai mult, оn func?ie de

specie. Ovogoniile pot r?mвne оn acest ultim stadiu mai mul?i ani, dac?

foliculii care le cuprind nu se dezvolt?. Marea majoritate a ovogoniilor ?i

ovocitelor, оns?, degenereaz? ?i dispar perinatal. Atrezia folicular? este

un proces fiziologic care diminueaz? marcat num?rul foliculilor ovarieni

pвn? la pubertate ?i оntr-un ritm mai moderat dup? aceasta.

Perioada de cre?tere оncepe odat? cu instalarea maturit??ii sexuale ?i

continu? pe tot parcursul perioadei genitale din via?a femelei. Ovocitul se

m?re?te progresiv оn volum pe contul citoplasmei ?i se mai оnconjoar? cu un

strat de celule foliculare, care formeaz? coroana radiat?. Concomitent,

partea periferic? a citoplasmei se оnt?re?te, alc?tuind membrana vitelin?.

Celulele foliculare ale coroanei radiate secret? o mas? gelatinoas?,

оnconjurвnd membrana vitelin? cu una pelucid? (transparent?). Оntre aceste

membrane se formeaz? spa?iul perivitelin. Prin urmare, ovocitul оn perioada

de cre?tere este delimitat la exterior de membrana vitelin?, оn jurul

c?reia se g?se?te o alt? membran? – zona pelucid?. Оn afara zonei pelucide,

ovocitul este оnconjurat de celulele foliculare dispuse radiar, care la un

loc formeaz? coroana radiat?. A?a forma?iuni sunt situate оn ovar mai

profund decвt foliculii primordiali ?i se numesc foliculi secundari.

Оn procesul de cre?tere au loc schimb?ri complicate оn nucleul

ovocitului, legate de preg?tirea c?tre prima reduc?ie оn perioada de

maturare. Are loc multiplicarea intensiv? a celulelor foliculare, num?rul

c?rora cre?te considerabil, formвnd stratul granulos, unic. Stratul

granulos este acoperit cu o capsul? din ?esut conjunctiv, numit? teac?

folicular?. Teaca folicular? este constituit? din dou? straturi: extern –

fibros ?i intern – vascular. Celula sexual? femel?, la acest stadiu de

dezvoltare, cap?t? denumirea de ovocit de ordinul I.

Sub ac?iunea hormonului de stimulare folicular? (FSH) celulele foliculare

ale stratului granulos secret? lichidul folicular, care con?ine estrogeni

(foliculin?) – hormoni sexuali feminini. Foliculul treptat se m?re?te оn

volum. Pe m?sura acumul?rii, lichidul folicular оmpinge ovocita ?i

straturile de celule foliculare spre periferia foliculului. Aglomerarea

acestor celule ce оnconjoar? ovocitul de ordinul I formeaz? discul proliger

(cumulus proliger). Se formeaz? foliculul ter?iar, caviar (foliculul de

Graaf). (Fig.)

Оn foliculul ter?iar, ovocitul de ordinul I intr? оn stadiul de maturare.

Pentru a deveni apt pentru fecundare, ovocitul sufer? modific?ri

calitative, cu restructurarea nucleului ?i protoplasmei, оnso?ite de odu?

transform?ri succesive de matura?ie.

Prima diviziune de matura?ie const? оn diviziunea heterotropic? ?i

reduc?ional? a ovocitului de ordinul I, din care rezult? ovocitul de

ordinul doi ?i primul globul polar. Fiind o diviziune meiotic?, num?rul de

cromozomi al celulelor fiice este redus la jum?tate (haploid). Globulul

polar este оmpins оn spa?iul perivitelin. Aceast? diviziune are loc cu

pu?in оnaintea ovula?iei sau imediat dup? aceasta.

Ovula?ia reprezint? procesul fiziologic de eliminare a ovulului prin

dehiscen?a folicular?, urmat? de captivarea gametului de c?tre pavilionul

trompei.

Mecanismul neuro-endocrin al ovula?iei explic? fenomenul de dehiscen??

folicular? prin influen?a hormonului antehipofizar LH оn dipolimerizarea

enzimatic? a acidului hialuronic ?i condroitinsulfuric, existen?i оn

?esutul periovular, оn lichidul folicular ?i оn tecile folicului. Prin

aceast? depolimerizare substan?ele respective devin intens hidrofile, ceea

ce face s? creasc? presiunea hidrostatic? intrafolicular?. Ruperea tecilor

foliculare la nivelul stigmei se datoreaz? unei enzime proteolitice din

lichidul folicular – colagenazei, care ac?ioneaz? la acest nivel. Pere?ii

foliculari au o rezisten?? sc?zut? ?i datorit? congestiei ?i stazei

venoase..

Оn stadiul urm?tor ovocitul de ordinul doi sufer? o a doua diviziune de

matura?ie care are loc оn treimea superioar? a ovocitului, оn momentul

p?trunderii spermiului оn citoplasma gametului feminin.

Оn rezultatul acestei diviziuni din ovocitul de ordinul doi rezult?

ovulul matur ?i al doilea globul polar.

Ovulul matur se prezint? ca o celul? voluminoas?, cu nucleu mare ?i cu

citoplasma bogat? оn substan?e nutritive de rezerv?. Diametrul ovulului

variaz? la mamifere оntre 150-200?m оn func?ie de specie.

Ciclul sexual

Оncepвnd cu apari?ia pubert??ii ?i pвn? la climacterium activitatea

reproductiv? a femelelor prezint? o ritmicitate caracteristic? fiec?rei

specii.

Procesul reflector, coordonat neuroendocrin, caracterizat printr-o serie

de modific?ri morfologice ?i fiziologice ale aparatului genital ?i de

comportament sexual al femelelor care se succed de la un stadiu de

excita?ie sexual? pвn? la altul reprezint? ciclul sexual. Un ciclu sexual

cuprinde perioada dintre prima zi a unei faze de c?lduri ?i prima zi a

fazei urm?toare.

Durata ciclului sexual depinde de specie, ras?, clim?, alimenta?ie,

оntre?inere, exploatare, individ.

Caracterul de ritmicitate al ciclului sexual este indus genetic. La unele

specii, ciclurile sexuale se succed frecvent ?i pe tot parcursul anului, pe

cвnd alte specii manifest? оntr-un an doar unul sau dou? cicluri sexuale.

Astfel, dup? caracteristicile frecven?ei manifest?rii ciclurilor sexuale

femelele animalelor se оmpart оn:

* policiclice;

* diciclice;

* monociclice.

La femelele policiclice ciclurile sexuale se succed оn tot timpul anului.

Din aceast? grup? fac parte: taurinele, suinele ?i unele rase de cai ?i oi.

La femelele diciclice se оntвlnesc, de obicei, dou? cicluri sexuale оn

timpul unui an (la c??ea, pisic?).

Monociclicitatea este caracteristic? pentru femelele s?lbatice ?i

c??elele din unele rase care prezint? un singur ciclu sexual pe an.

Оntre animalele mono- ?i policiclice exist? femele care manifest?

policiclicitate sezonier?, caracterizat? prin succesiunea mai multor

cicluri sexuale оn sezoanele de mont?: prim?vara sau (?i) toamna (oaia,

iapa).

Sezonul de reproduc?ie este perioada cвnd intensitatea de manifestare a

func?iei sexuale este mai accentuat?.

Func?ia de reproduc?ie la oaie se manifest? оn special оn sezonul de

toamn?, оntre lunile septembrie ?i decembrie, cu excep?ia raselor merinos

de Australia, Romanov ?i cele de carne engleze?ti, la care ciclul sexual se

poate manifesta tot timpul anului.

La iepe ciclurile sexuale sunt mai intense оn sezonul de prim?var? ?i

toamn?, оns? sezonul optim pentru apari?ia unor c?lduri regulate ?i intense

este cel de prim?var?, оncepвnd cu lunile martie, aprilie, mai.

Reproduc?ia sezonier? este controlat? de epifiz?, gland? endocrin? ce

secret? melatonin?, responsabil? de apari?ia pubert??ii ?i de modelarea

produc?iei de FSH, LH ?i LTH. Fotoperiodicismul are un efect inductiv

asupra sintezei de melatonin? оn special la oaie, stimulвnd func?ia de

reproduc?ie; la iap? melatonina are efect inhibitor asupra activit??ii

sexuale, manifestвndu-se odat? cu cre?terea num?rului de ore de оntuneric.

Astfel, cabalinele se reproduc mai eficient prim?vara, cre?terea duratei ?i

intensit??ii luminii reprezentвnd pentru ele factorul declan?ator, оn

compara?ie cu oile, la care, din contra, stimulativ? este sc?derea duratei

zilei ?i a temperaturii.

Stadiile ciclului sexual

Оn evolu?ia unui ciclu sexual se recunosc trei stadii:

> de excita?ie;

> de inhibi?ie;

> de echilibru.

Stadiul de excita?ie al ciclului sexual se desf??oar? sub influen?a

hormonilor steroizi, cu preponderen?a hormonilor estrogeni elabora?i de

foliculul ovarian оn faza de maturare, iar stadiul de inhibi?ie este

dominat de secre?ia progesteronului secretat de corpul galben.

Astfel, ilustrat оn totalitatea modific?rilor morfofunc?ionale ce se

produc оn gonada femel?, оn ciclul sexual se disting dou? perioade:

. perioada sau stadiul foliculinic (estrogenic);

. perioada sau stadiul luteinic (progesteronic).

Acestea sunt condi?ionate de existen?a foliculilor ovarieni sau a

corpilor galbeni.

Stadiului de excita?ie al ciclului sexual оi corespunde perioada

foliculinic?, iar stadiului de inhibi?ie – perioada luteinic?.

Cele dou? stadii principale (foliculinic ?i luteinic) sunt separate de

ovula?ie. Оntre stadiul luteinic (de inhibi?ie) ?i cel foliculinic (de

excita?ie) urm?tor se interpune un stadiu de echilibru.

Stadiul de excita?ie al ciclului sexual (foliculinic)

Оn cadrul stadiului de excita?ie al ciclului sexual se disting patru

fenomene sexuale:

. estrul;

. reac?ia general?;

. c?ldurile;

. maturarea foliculilor ovarieni ?i ovula?ia.

Оn stadiul de excita?ie sexual? se reiau func?ii importante ale

organismului, responsabile pentru preg?tirea ?i asigurarea procesului de

reproduc?ie. Stadiul de excita?ie sexual? debiteaz? cu liza corpului galben

?i sc?derea brusc? a progesteronemiei, fapt care permite sinteza ?i

eliberarea unor cantit??i mari de hormoni gonadotropi (FSH, LH) ?i оn

consecin?? ini?ierea matur?rii finale a unuia sau a mai multor foliculi

ovarieni.

Maturarea folicular? se soldeaz? cu sinteza de estrogeni care ac?ioneaz?

specific asupra tuturor segmentelor tractusului genital ?i sistemului

nervos central, determinвnd modific?rile morfo-func?ionale la nivelul

aparatului genital ?i cele de comportament al femelelor оn timpul stadiului

de excita?ie al ciclului sexual. Aparatul genital func?ioneaz? atвt de

activ, оncвt se produc o serie de procese proliferative: cervixul se

оntredeschide, iar comportamental, femelele prezint? un interes crescut

fa?? de masculi. Toate reflexele condi?ionate ?i necondi?ionate оn acest

stadiu, sunt supuse celor sexuale; chiar un reflex a?a de puternic, ca cel

alimentar, este diminuat sau se inhib? complet. La femele se ridic?

tensiunea arterial?, se modific? compozi?ia sвngelui ?i calitatea laptelui.

Fenomenele stadiului de excita?ie al ciclului sexual

Estrul reprezint? o restructurare morfologic? ?i func?ional? a aparatului

genital pentru crearea condi?iilor favorabile pentru actul sexual ?i

fecunda?ie. Оn aceast? faz? se produc modific?ri оn special, la nivelul

segmentelor ?i structurilor tractusului genital: epiteliul genital prezint?

hipertrofii ale celulelor, modific?ri circulatorii (edem ?i congestie),

hiperplazii cu descuam?ri ?i cornific?ri la carnivore. Estrogenii provoac?

hipersecre?ia la celulele specializate de la nivelul oviductului ?i

glandelor utero-vestibulo-vaginale; activitatea vibratil? a cililor din

celulele epiteliului salpingian este, de asemenea, stimulat? de estrogeni.

Cervixul se relaxeaz?, se оntredeschide ?i las? s? se elimine mucusul

estral din mucoasa cervical? ?i a vaginului anterior.

Reac?ia general? (excita?ia sexual?) este o modificare оn comportamentul

sexual al femelei оn timpul stadiului de excita?ie. Foliculii ovarieni о?i

des?vвr?esc maturitatea, iar titrul ridicat al estrogenilor plasmatici

accentueaz? din punct de vedere cantitativ modific?rile c?ilor genitale

ini?iate оn faza de estru. Sub influen?a estrogenilor, al?turi de

modific?rile morfofiziologice, se modific? ?i comportamentul sexual al

femelei, care se manifest? printr-o reac?ie general?, mai mult sau mai

pu?in intens?, оn func?ie de specie ?i de cantitatea de estrogeni secreta?i

de foliculii ovarieni. Оn hipoestroenemie manifest?rile comportamentului

sexual sunt ?terse sau absente, оn timp ce оn hiperestrogenemie acestea se

exteriorizeaz? destul de evident.

Оn mod obi?nuit оn timpul excita?iei sexuale femela este nelini?tit?,

prezint? interes fa?? de mascul, poate efectua salturi pe el sau pe alte

femele, admite saltul lor, оns? nu ?i cel al masculului. La femele se

reduce pofta de mвncare, pulsul ?i respira?ia se accelereaz?,

productivitatea de lapte scade, se modific? calitatea lui.

Pe m?sura cre?terii estradiolemiei estrul ?i reac?ia general? se

intensific?; ac?iunea estrogenilor asupra sistemului nervos central

determin? instalarea dominantei sexuale, exteriorizat? prin dorin?? de

оmpreunare cu masculul.

C?ldurile (libidoul) constituie reac?ia sexual? pozitiv? a femelei fa??

de mascul. Femela manifest? apetitul sexual exprimat prin comportament

specific оn prezen?a masculului. Fiind оn c?lduri, femela se deplaseaz?

frecvent, aflвndu-se permanent оn preajma masculului ?i a?teptвnd s? fie

montat?.

Vulva se edema?iaz?, pliurile cutanate se ?terg, la speciile care nu au

pielea pigmentat? (scroafe ?i c??ele) se observ? o congestie puternic?,

cantitatea de mucus eliminat? prin fanta vulvar? variaz? оn func?ie de

specie.

Vestibulul vaginal ?i vaginul prezint? o congestie ?i оngro?are a

mucoasei, iar glandele realizeaz? o secre?ie local? mai abundent? de mucus.

Epiteliul multistratificat este hiperplaziat, la carnivore fiind

caracteristic? cornificarea ?i descuamarea celulelor din stratul

superficial.

Coarnele uterine prezint? erec?ie; tonusul, amplitudinea ?i frecven?a

contrac?iilor sunt maxime. Endometrul este dantelat datorit? hiperplaziei

celulelor mucoasei, secret? mucus, cervixul se relaxeaz?, glandele

endocervicale secret? un mucus abundent, floarea involt? este tumefiat?,

congestionat? ?i acoperit? cu mucus sticlos.

Salpinxul este erectil, оmpreun? cu bursa ovarian? acoper? perfect

ovarele, iar celulele secretoare din mucoas? elaboreaz? un fluid tubar

abundent, care оmpreun? cu vibra?iile cililor creeaz? un curent dinspre

cavitatea peritoneal? spre uter, cu rolul de a transporta ovocitul.

Spre sfвr?itul perioadei de c?lduri se produce ovula?ia, cu excep?ia

taurinelor, la care aceasta are loc dup? оncetarea libidoului.

Maturarea foliculilor ovarieni. Ovula?ia. Evolu?ia corpilor galbeni.

Оn timpul ciclului sexual rolul ovarului este foarte complex. Оn aceast?

perioad? оn gonada femel? se produc o serie de modific?ri morfo-func?ionale

care constau оn eviden?ierea unor fenomene structurale ce au drept rezultat

eliberarea de game?i capabili de a fi fecunda?i, precum ?i secre?ia unor

hormoni caracteristici diferitor faze ale ciclului sexual. Schimbarea

formei ?i dimensiunilor ovarului are loc datorit? foliculilor ovarieni ?i a

corpilor galbeni care, prin procese de evolu?ie sau de regresie, se

modific? оn func?ie de stadiile ciclului sexual.

Structura ovarului prezint? o zon? cortical? ?i una medular?. Corticala

con?ine foliculi оn diferite stadii de dezvoltare ?i corpi galbeni. Оn

foliculi se desf??oar? procesul de cre?tere a ovocitelor.

Foliculogeneza este un proces hormono-dependent care const? оn

dezvoltarea foliculilor la femele оn perioada fetal?, prepuberal?, оn toat?

durata perioadei genitale ?i chiar оn timpul gesta?iei.

Оn perioada pubertar? оn fiecare ciclu sexual foliculii primordiali trec

succesiv prin stadiile de foliculi primari, secundari, ter?iari (cavitari),

maturi (de Graaf) ?i apoi devin foliculi dehiscen?i, cвnd are loc ovula?ia.

Foliculii primordiali iau na?tere оn perioada embrio fetal? ?i reprezint?

o celul? mare, globuloas?, situat? central – ovogonia, оnconjurat? de

cвteva celule foliculare aplatizate, toate delimitate de o membran?

conjunctiv? fin?.

Оn stadiul de folicul primar, ovocitul de 60-80 microni este оnconjurat?

de celule foliculare cubice, dispuse pe un singur rвnd periferic. Foliculii

primari sufer? оn cea mai mare parte un proces involutiv (atrezie

folicular?), iar cei care se dezvolt? migreaz? spre zona profund? a

corticalei.

Prin cre?tere, foliculii primari vor genera foliculi secundari la care se

constat? multiplicarea celulelor foliculare sub ac?iunea stimulatoare a

FSH. Celulelor foliculare sub ac?iunea stimulatoare a FSH. Celulele

foliculare din jurul ovocitului devin оnalte ?i prismatice; a?ezate оn dou?

straturi formeaz? membrana pelucid? (zona pellucida).

Ovocitul din foliculul secundar cre?te pвn? la 90-100microni. Foliculii

secundari sunt lipsi?i de cavitate, iar migrarea оn profunzimea corticalei

este evident?. Оn procesul de cre?tere are loc multiplicarea intensiv? a

celulelor foliculare care vor forma stratul granulos.

Acela?i hormon de stimulare folicular?, FSH va stimula secre?ia

lichidului folicular care va disloca celulele stratului granulos ?i va da

na?tere cavit??ii sau antrului folicular. Astfel, foliculul cavitar se

caracterizeaz? prin apari?ia ?i dezvoltarea cavit??ii foliculare la

foliculii care au atins cel pu?in 300-400microni оn diametru.

Оn acest stadiu ovocitul atinge 100microni, iar membrana pelucid? este

bine conturat?.

Оncepвnd cu acest stadiu de folicul cavitar, la exterior ?esutul

conjunctiv se organizeaz? оn dou? straturi concentrice: teaca folicular?

extern? ?i intern?. Acumularea lichidului folicular m?re?te cavitatea

folicular? astfel оncвt stratul de celule granuloase, care ini?ial a fost

compart, acum se divide; o parte din celule c?ptu?esc cavitatea folicular?,

formвnd granuloasa, iar alta оnconjoar? ovocitul constituind coroana

radiat? (corona radiata).

Ovocitul оnconjurat de celulele coroanei radiate formeaz? discul proliger

(cumulus oophorus). Acesta este ata?at de ovisac printr-o punte de leg?tur?

constituit? dintr-un grup de celule care emit prelungiri citoplasmatice

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10