Лекция: Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных

funcţie de mărimea stigmei şi localizarea în folicul a

discului proliger.

Sub acţiunea colagenazei peretele folicului se rupe, iar prin gaura

ovală formată se produce scurgerea lichidului folicular care

antrenează ovocitul înconjurat de celulele coroanei radiate.

Ovulaţia se desfăşoară în mod normal atunci când

femelele beneficiază de condiţii de mediu corespunzătoare,

adică de stimuli externi favorabili (lumină, căldură,

umiditate), de o alimentaţie cu nutreţuri de o valoare biologică

superioară etc.

La toate speciile de animale ovulaţia este stimulată de actul montei.

La mamiferele domestice ovulaţia se produce spontan, de

regulă către sfârşitul căldurilor (excepţie fac

taurinele).

La speciile cu ovulaţia provocată aceasta se produce după 10-

11 ore de la actul monei la iepuroaică şi 27 ore la pisică;

stimularea mecanică cu o baghetă de sticlă a vaginului la

pisică şi iepuroaică provoacă ovulaţia.

După ovulaţie din structurile fostului folicul rămân

celulele granuloasei, teaca externă, teaca internă, resturi de lichid

folicular şi coaguli de sânge. La vacă, scroafă şi

oaie hemoragia este neînsemnată şi se realizează prin

traversul peretelui folicular; la iapă cavitatea foliculară se umple

cu un coagul mare de sânge şi dă naştere corpului

hemoragic, care la palpare prezintă similitudini cu foliculul

predehiscent.

Sub influenţa unui complex de factori se instalează o serie de

modificări morfologice şi biochimice ale vechilor structuri

foliculare rezultând o nouă formaţiune endocrină

numită corp galben sau corp luteal (CL) – glandă cu

existenţă efemeră care secretă progesteron.

Progesteronul secretat de corpul galben atenuează modificările

realizate de estrogeni în stadiul de excitaţie al ciclului sexual

şi pregăteşte endometrul pentru nidaţie,

împiedicând totodată contradicţiile uterine. Hormonul

inhibă secreţia de FSH, fapt care previne maturarea unor noi foliculi

ovarieni, precum şi manifestarea căldurilor. Progesteronul are rolul

principal în desfăşurarea normală a gestaţiei,

asigurând schimburile nutritive şi respiratorii între

mamă şi făt.

În evoluţia corpului galben se disting trei faze:

· luteogeneza (stadiul de organizare);

· perioada luteotrofică (stadiul de eflorescenţă);

· perioada de luteoliză (stadiul de regresiune).

Perioada de luteogeneză începe la bovine după 12 ore de la

ovulaţie şi constă în organizarea corpului galben prin

restructurări circulatorii; morfologice şi biochimice pe baza

elementelor celulare ale fostului folicul.

În această fază de organizare există unele

particularităţi legate de specie. Astfel, la iapă corpul galben

se formează numai din celulele granuloasei; la vacă oaie,

scroafă, capră – atât celulele granuloasei, cât şi

din cele ale tecii interne.

La vacă durata perioadei de luteogeneză este de 5-6 zile.

Perioada de eflorescenţă (luteotrofică) se caracterizează

printr-o serie de modificări determinate de factorii luteotrofici. La

vacă şi oaie activitatea corpului galben poate fi

menţinută doar de cuplul hormonilor LH şi LTH. La scroafă

formarea şi funcţia corpului luteal este determinată de

valurile de LH şi de estrogeni. GnRH, de asemenea, are efecte

luteotrofe.

Stadiul de eflorescenţă este perioada în care corpul galben

secretă cantitatea cea mai mare de progestine. În parenchimul luteal

are loc atât biosinteza progestinelor de către celulele luteale

provenite din granuloasă, cât şi biosinteza, în

continuare, a estrogenilor de către celulele luteale tecale.

Cantităţi mici de progestine sunt secretate de granuloasă chiar

înainte de dehiscenţa foliculară. Parenchimul luteal este bogat

în compuşi organici (colesterol, caroten, acizi nucleici, glicogen)

şi în enzime (fosfataza alcalină, dehidrogenaze). Corpul galben

este delimitat la exterior de o capsulă conjunctivă, provenită

din teaca externă care în acest stadiu este mult

îngroşată şi bogat vascularizată.

Perioada de luteoliză (regresiune) constă atât în regresia

corpului galben datorită proceselor de degenerescenţă grasă

şi de fagocitare a celulelor luteale cât şi a proliferării

ţesutului conjunctiv în detrimentul parenchimului. La vacă

efectul luteolizei constă în scăderea nivelului

progesteronului, începând cu zilele 11-13 de activitate.

Factorul luteolitic este prostaglandina F2-alfa, secretată de

endometru. Estrogenii de asemenea au un efect luteolitic. Valurile de

prostaglandină încep din ziua a 11-13-a şi se

înmulţesc odată cu apropierea stadiului de excitaţie.

Prostaglandina ajunge din vena uterină în artera ovariană;

în ceea ce priveşte mecanismul luteolizei, se pare că

prostaglandina anihilează efectul trofic al LH-ului asupra ţesutului

luteinic. În consecinţă, corpul galben se găseşte, pe

de o parte, sub influenţa efectului trofic al LH-ului şi prolactinei,

iar pe de altă parte, a factorului litic (prostaglandina).

Începând cu ziua a 13-14-a, la nivelul ţesutului luteal apar

granule lipoidice, scade activitatea enzimatică, se micşorează

volumul celulelor, apare picnoza nucleilor (la vacă şi oaie).

În stadiul de regresiune a corpului galben biosinteza progestinelor

treptat este micşorată, până la sistare completă.

Corpul galben poate fi:

· ciclic (progestativ) atunci când nu s-a produs fecundaţia;

în consecinţă corpul luteal are o perioadă de

existenţă scurtă şi regresează către

sfârşitul fazei luteinice a ciclului sexual;

· corp galben de gestaţie (gestativ), care se menţine pe ovar

atât timp, cât durează gestaţia;

· corp galben persistent (patologic): atunci când diverse cauze,

altele decât gestaţia (dereglări hormonale, metrite), duc la

prelungirea existenţei lui.

Stadiul de inhibiţie al ciclului sexual (luteinic)

Stadiul de inhibiţie al ciclului sexual este faza de atenuare a estrului,

reacţia generală şi căldurilor; urmează după

stadiul de excitaţie şi se caracterizează prin reacţie

negativă a femele, faţă de mascul – respingere

sexuală. Animalul se linişteşte, pofta de mâncare,

productivitatea de lapte şi calitatea lui, precum şi compoziţia

sângelui se restabilesc; secreţia de mucus încetează, de

ovulaţie, trece în faza luteinică – perioadă de organizare

a corpului galben. Acest proces este coordonat hormonul de LH.

Organizarea corpului galben se soldează cu sinteza crescătoare a

progesteronului care pregăteşte structurile morfologice uterine

pentru nidaţie, iar prin inhibarea sintezei de FSH sunt prevenite noi

maturări foliculare sau ovulaţii, femelele manifestând

anafrodezie.

La vaci, epiteliul carunculilor uterini este puternic hiperemiat, uneori se

produc rupturi vasculare, producându-se metroragii.

În cazul în care nu s-a produs fecundaţia, stadiul de

inhibiţie al ciclului sexual trece în stadiul de echilibru, iar

dominanta sexuală se schimbă cu cea alimentară.

Stadiul de echilibru al ciclului sexual

Stadiul de echilibru (de linişte) reprezintă perioada de stabilizare a

produselor fiziologice din organismul femel, comportamentul femelei este

caracterizat printr-o stare de indiferenţă faţă de mascul.

În ovare are loc regresia corpului galben. Uterul proliferat în

stadiile anterioare, involuează. Se remarcă trecerea treptată de

la faza luteică la faza foliculară: scade nivelul progesteronului

cauzat de regresia corpului galben şi are loc creşterea nivelului

hormonilor estrogeni secretaţi de către foliculii ovarieni evolutivi,

care antrenează apariţia fenomenelor sexuale, deci marchează

debutul unui nou sexual.

Cicluri sexuale de valoare completă şi incompletă

Stadiul de excitaţie al ciclului sexual se prezintă ca un complex de

fenomene biologice ce asigură acomodarea organismului femelei şi,

în special, a aparatului ei genital în crearea condiţiilor

favorabile în vederea fecundaţiei şi dezvoltarea produsului de

concepţie. În acest stadiu trebuie de evidenţiat gradul de

manifestare a tuturor fenomenelor sexuale: 1. Estrului; 2. Reacţiei

generale (excitaţiei sexuale); 3) căldurilor; 4) maturării

foliculilor şi ovulaţiei.

Se deosebesc cicluri sexuale de valoare completă, când în

timpul stadiului de excitaţie se manifestă toate fenomenele – estrul,

reacţia generală, căldurile şi ovulaţia, şi de

valoare incompletă, când decade unul sau câteva fenomene, de

exemplu estrul (ciclu sexual anestral), ovulaţia (ciclu sexual

anovulator), căldurile (ciclu sexual alibid), reacţia generală

(ciclu sexual areactiv). Pot exista variaţii de cicluri sexuale de valoare

incompletă (ciclu sexual areactiv-anovulator ş. a.).

În cazul ciclurilor sexuale de valoare completă stadiul de

excitaţie poate să se formeze sincron (în aceeaşi

perioadă de timp), când toate fenomenele – estrul, reacţia

generală, căldurile şi ovulaţia, spre exemplu la vacă,

se manifestă pe parcursul a 48 ore, şi asincron – când fenomene

aparte se manifestă mai târziu, chiar la 5-6 zile de la debutul

stadiului de excitaţie.

În virtutea faptului că în majoritatea cazurilor la animalele

domestice estrul, căldurile şi ovulaţia mai mult sau mai

puţin coincid după timp, unii autori numesc toate fenomenele cu un

singur termin «căldurile» sau «estrul».

Factorii naturali care influenţează ciclul sexual

Desfăşurarea în condiţii optime a procesului de

reproducţie la animale este condiţionată de factorii mediului

ambiant care acţionează la toate etapele vieţii acestora.

Deşi ponderea cea mai mare o are furajarea, alţi factori, ca cei de

microclimă, sezon, de îngrijire a animalelor, asigurarea unui proces

tehnologic adecvat speciei şi categoriei de exploatare, precum şi

factorul social (genitostimulatorii) pot avea o mare importanţă

în desfăşurarea normală sau patologică a procesului

de reproducţie.

La o alimentaţie dezechilibrată sau insuficientă prima

reacţie este scăderea sau chiar oprirea funcţiei de

reproducţie, care poate fi preluată doar atunci când nu au

apărut leziuni ireversibile ale segmentelor aparatului genital şi

nutriţia este îmbunătăţită. Activitatea

gametogenă se manifestă numai la femelele care au o dinamică

ponderală pozitivă. Alimentaţia carenţială în

cobalt, fosfor, fier, cupru şi iod afectează secreţia

gonadotropinelor şi astfel apare aciclia (anafrodezia).

La animale, funcţia de reproducţie este influenţată negativ

sau pozitiv de factorii de microclimă, ca temperatura, luinozitatea,

umiditatea, curenţii de aer, radiaţiile calorice, compoziţia

aerului etc. Când se încadrează în anumite limite,

aceşti factori influenţează favorabil activitatea organelor,

circulaţia, sistemul neuro-endocrin.

Este cunoscut efectul pozitiv al luminii asupra funcţiei hipotalamice, de

care depinde sinteza şi depleţia hormonilor sexuali (excepţie

fac ovinele, la care care scăderea duratei zilei este un stimulent).

Astfel, creşterea duratei zilei până la 16 ore poate grăbi

cu mai mult de 40 zile apariţia primului ciclu sexual din

primăvară la iapă.

Reducerea ratei concepţiei la suine, taurine şi ovine în lunile

cu temperatură înaltă se explică prin scăderea

activităţii tiroidei, precum şi diminuarea funcţiei

endocrine şi spermiogene a testiculului.

Tiroxina, produsă în condiţii normale de tiroidă,

îşi exercită influenţa în două direcţii:

pe de o parte stimulează granularea bazofilă a celulelor cromofobe,

sporind secreţia de FSH, iar pe de altă parte sensibilizează 1-2

foliculi din cei mai dezvoltaţi ai ovarului faţă de FSH.

Iepele care depun o muncă intensă prezintă cicluri sexuale numai

după asigurarea unei perioade de odihnă şi păşunat.

Aciclia se datorează şi pierderilor în greutatea

corporală.

La toate speciile de animale contactul dozat cu masculii genitostimulatori

stimulează funcţia de reproducţie la femele; prin prezenţa

berbecilor vasectomizaţi în turme înaintea sezonului de

montă se poate grăbi apariţia primului ciclu sexual la

majoritatea oilor.

Ovulaţia la femele este grăbită de asemenea şi de

stimulii exercitaţi de actul montei şi alţi excitanţi

neurosexuali omişi de către masculi.

Particularităţile ciclului sexual la diferite specii

În conformitate cu decurgerea ovulaţiei, femelele speciilor de

animale domestice se împart în:

Ø femele cu ovulaţie spontană, care ruperea

(dehiscenţa) foliculară se produce între faza foliculinică

şi faza luteinică (nelegată de actul montei);

Ø femele cu ovulaţie provocată, la care

eliberarea ovulului din cavitatea foliculară este determinată de

actul coital (sexual).

Ciclul sexual la vacă

Vaca se încadrează în categoria femelelor policiclice, la care

ciclul sexual se repetă ritmic în tot timpul anului, deşi unele

condiţii de mediu intensifică manifestările ciclurilor de

călduri primăvara şi toamna.

După parturiţie, ciclurile de călduri se manifestă din nou

la 18-25 zile, în funcţie de ritmul involuţiei uterine, starea

de sănătate puerperală, nivelul producţiei de lapte şi

factorii de alimentaţie, întreţinere şi exploatare.

După majoritatea autorilor, alăptarea influenţează reluarea

căldurilor.

La vacile care alăptează ele reapar mai târziu decât la

acele care sunt separate de viţel; faptul se explică prin impulsurile

inhibitoare care pornesc de la mamelă în timpul suptului şi

care, acţionând asupra sistemului nervos central, creează un

factor dominant de excitaţie – dominanta de lactaţie, care

inhibă centrul activităţii sexuale şi, ca urmare, impulsul

nervos necesar hipofizei pentru secreţia hormonilor gonadotropi.

Durata ciclului sexual la vacă este de 18-22 zile, cu o medie de 21 zile.

Stadiul de excitaţie are o durată de 3-5 zile: 98

ore în medie vara şi 84 ore în mediu iarna.

În timpul estrului organele genitale suferă o serie de

modificări: vulva este tumefiată şi congestionată, labiile

vulvare se îngroaşă; vestibulul vaginal şi vaginul se

congestionează, iar glandele realizează o secreţie locală

abundentă de mucus. Coarnele uterine sunt în stare de erecţie,

aparent sunt reduse în lungime, are loc o puternică rulare şi

aducerea ovarelor în poziţie ventrală în raport cu

uterul. Cervixul este congestionat, canalul cervical este deschis şi

permite uneori introducerea a 1-2 degete. Glandele endocervicale secretă

un mucus abundent care se scurge prin comisura inferioară a vulvei.

Secreţia mucoasă este mai fluidă şi transparentă la

începutul estrului şi devine mai vâscoasă spre

sfârşitul acestuia; uneori, mai ales la animalele tinere, mucusul

estral are un aspect sanguinolent. Mucusul estral posedă

calităţi bacteriostatice şi bactericide. Contactul femelelor cu

taurii genitostimulatori măreşte capacitatea bactericidă a

mucusului de 3 ori.

Frotiul executat din secreţia vaginală prezintă un număr

mare de celule epiteliale descuamate, cu resturi de nuclee; Ph-ul

secreţiilor vaginale oscilează între slab acid spre alcalin.

Reacţia generală se manifestă mai intens noaptea sau atunci

când mai multe femele se află în stadiul de excitaţie

concomitent. Semnele clinice ale reacţiei generale sunt: neliniştea,

apetit capricios şi reducerea timpului pentru rumegare, deplasarea

frecventă, scăderea productivităţii de lapte cu 25%

în medie. Laptele devine sărat sau amar (datorită

estradiolemiei), mai gras şi de culoare galbenă şi provoacă

o uşoară diaree la viţei.

Într-o colectivitate bovină (în padoc sau la păşune)

femelele stabilesc contacte nazo-nazale sau nazo-genitale (perineale),

acceptă îmbrăţişarea şi efectuează salturi

pe alte femele, mimând prin mişcările copulatorii ale trenului

posterior actul coital.

În prezenţa taurului femela efectuează saltul pe mascul,

însă nu acceptă îmbrăţişarea acestuia; ea

stă cu coada ridicată, încearcă des să urineze;

însă micţiunea este slabă.

Căldurile la vaci şi viţele au o durată de 10-23 ore,

în mediu 16 ore. În timpul căldurilor la femele apare

dorinţa de împreunare. Vaca este în căutarea masculului:

la vederea acestuia se îndreaptă spre el şi ia poziţia

caracteristică montei, şi acceptă coitul. După montă

femela rămâne imobilă, cifozată şi cu coada

ridicată.

La unele vaci (cele grase, în stabulaţie sau cele cu producţie

mare de lapte) simptomele căldurilor sunt mai puţin pronunţate;

la aceste animale căldurile se manifestă mai liniştit. De aceea

pentru depistarea femelelor în călduri se recomandă folosirea

taurilor genitostimulatori.

Ovulaţia la vaci se produce la 10-15 ore după

sfârşitul căldurilor şi se declanşează în

majoritatea cazurilor în timpul nopţii sau dimineaţa.

Contactul dozat al femelelor cu taurul genitostimulator intensifică

manifestarea estrului, excitaţiei sexuale şi a căldurilor, iar

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12