Лекция: Гинекология, андрология и воспроизведение домашних животных

coitul grăbeşte procesul ovulaţiei şi reduce durata

căldurilor.

Formarea stadiului de excitaţie la vaci. De

regulă, la vaci, stadiul de excitaţie debutează cu estrul,

ulterior (la 2-4 zile) apare reacţia generală şi în cele

din urmă (la 4-15 ore) se manifestă căldurile. Uneori, la

început se manifestă semnele reacţiei generale, apoi estrul

şi căldurile; în alte cazuri apariţia şi manifestarea

celor trei fenomene sexuale are loc în acelaşi timp. De aceea, se

disting două variante de formare a stadiului de excitaţie al ciclului

sexual de valoare completă: sincronică şi asincronică.

În cazul unei bune nutriţii, întreţineri şi

exploatări raţionale, estrul, reacţia generală şi

căldurile se manifestă aproape în acelaşi interval de

timp, sincronic.

La formarea asincronică a stadiului de excitaţie, începutul

manifestării estrului, reacţiei generale şi a căldurilor nu

coincide în timp. Aceasta şi determină, în cazul lipsei

genitostimulatorilor comiterea erorilor în depistarea căldurilor la

femele şi apariţia sterilităţii dobândite artificial.

În stadiul de inhibiţie al ciclului sexual dispare dorinţa de

împreunare şi semnele excitaţiei sexuale, treptat

încetează secreţia de mucus.

Femelele manifestă o reacţie negativă faţă de mascul –

respingere sexuală. La examenul rectal pe unul din ovare se poate palpa

corpul galben în dezvoltare.

În stadiul de echilibru vaca manifestă o stare de

indiferenţă faţă de mascul. La examenul rectal, pe unul din

ovare se palpează corpul galben ca o formaţiune ovoidă,

proeminentă pe ovar, cu diametrul de 1-2cm, ce poate ocupa o bună

parte din ţesutul gonadei. Suprafaţa ovarului este deosebită

datorită prezenţei foliculilor în diferite stadii evolutive.

Ciclul sexual la oaie

Oile fac parte din grupa femelelor policiclice sezoniere. Funcţia

aparatului genital la această specie se manifestă în special

în sezonul de toamnă, iar la oile care nu au rămas gestante

în această perioadă ciclul sexual poate apărea

primăvara. Durata sezonului de reproducţie diferă în

funcţie e întreţinere. Unele rase mai primitive, cum sunt

Ţurcana şi Ţigaia, au un sezon de reproducţie mai scurt

(2-3 cicluri sexuale pe sezon), pe când cele ameliorate au un sezon de

reproducţie mult mai lung. La rasele Merions de Australia, romanov şi

la cele de carne englezeşti, ciclul sexual se manifestă tot timpul

anului. În condiţii Favorabile de macroclimă, furajare şi

microclimă corespunzătoare unele rase pot deveni policiclice,

adică căldurile se manifestă întregul parcurs al anului.

După fătare căldurile apar la rasa Ţurcană la 4-5 luni,

iar la merinos 6-8 luni. La unele rase de oi, cum este Karakul, udpă

sacrificarea mieilor şi ţinerea în comun a oilor cu berbecii

căldurile pot apărea după 10-15 zile de la fătare.

Îmbunătăţirea stării de întreţinere şi

alimentaţia raţională a oilor în sezonul de

primăvară duce la întărirea sensibilităţii

hipotalamusului faţă de estrogeni, precum şi a funcţiei

gonadotrope. Acest lucru face posibilă obţinerea a 3 fătări

în 2 ani.

Lactaţia frânează apariţia căldurilor, însă

nu şi desfăşurarea ovulaţiei.

În timpul verii, activitatea ovariană se menţine,

însă ovulaţia nu este însoţită de călduri.

Apariţia căldurilor la oaie este influenţată de raportul

lumină-întuneric din cursul unei zile. Acest raport este optim la un

nivel de 1:2.

Furajarea şi întreţinerea raţională a oilor timp de

două săptămâni accelerează apariţia sezonului de

reproducţie.

În sezonul de reproducţie funcţia sexuală se

intensifică, dar rata ovulaţiei este mai ridicată la mijlocul

sezonului. La începutul şi sfârşitul sezonului de

reproducere la multe oi are loc ovulaţia, dar nu şi manifestarea

căldurilor.

O furajare de bună calitate în sezonul de reproducţie timp de

3-5 săptămâni face ca numărul gestaţiilor gemelare

să crească de la 6-8% până la 40%.

Durata ciclului sexual este de 14-19 zile, cu o medie de 16-17 zile.

Stadiul de excitaţie sexuală la majoritatea oilor durează 3-6

zile. La rasele ameliorate şi la oile cu un grad sporit de

îngrăşare durata acestuia este mai mare.

Estrul. Semnele clinice ale estrului sunt foarte puţin definite. Vulva este

uşor edemaţiată. Gâtul uterin este hiperemiat şi

închis, mucoasa vaginală este uşor congestionată,

umedă şi lucioasă. Scurgerile mucoase de la nivelul vulvei sunt

reduse cantitativ. În frotiul vaginal se găsesc leucocite, celule

epiteliale normale sau spre cheratinizare.

Durata estrului la oile din diferite rase este de 20-60 ore, în meide de

36-38 ore.

Reacţia generală şi căldurile corespund unei

intensificări a modificărilor prezente în estru. La nivelul

ovarului se constată prezenţa foliculilor, unul sau mai mulţi,

cu diametrul de 7-8 mm. Uterul are mucoasa congestionată,

edemaţiată, hiperplaziată. Colul uterin este hiperemiat şi

se deschide la sfârşitul căldurilor. Vaginul şi vulva sunt

puţin congestionate şi edemaţiate. Mucusul vestibulo-vaginal se

scurge în cantitate mică la nivelul comisurii vulvare.

Libidoul este slab manifestat, comparativ cu alte specii. Oile în

călduri sunt neliniştite, behăie, refuză hrana, caută

berbecii pe care îi urmează, sunt încercate e aceştia

prin călcarea cu un membru anterior. Femelele în călduri se

agită prin scuturarea frecventă a cozii şi se lasă să

fie montate. Femelele se pot monta cu diferiţi masculi, deşi

preferă pe cei de aceeaşi rasă.

Durata căldurilor la oi diferă în funcţie de rasă.

Astfel, la oile Karakul libidoul durează în medie 33-39ore, la oile

merinos – 38ore, iar la cele de rase englezeşti – 35 ore.

Întrucât libidoul este destul de şters şi căldurile

au o durată scurtă, pentru descoperirea oilor în călduri

se folosesc genitostimulatori (berbeci vasectomizaţi sau cu devierea

penisului etc.).

Ovulaţia are loc spre sfârşitul căldurilor, la 27-31 ore de

la debutul lor. Dacă în timpul unui ciclu sexual se maturează

câţiva foliculi, intervalul dintre dehiscenţele foliculare nu

depăşeşte 4 ore.

Ciclul sexual la capră

Capra se înscrie în grupa femelelor policiclice: ciclul sexual la

această specie se aseamănă cu cel de la oaie. Furajarea şi

întreţinerea corespunzătoare a caprelor face ca să

dispară sezonul de reproducţie.

Căldurile la capră sunt mai accentuate decât la oaie. Capra

în călduri este neliniştită, se agită, nu are

poftă de mâncare şi se modifică compoziţia laptelui

care se coagulează la fierbere. În timpul căldurilor, dacă

este izolată de mascul, ea atrage atenţia printr-un behăit

puternic.

Durata ciclului sexual variază între 18-21 zile; la nulipare

ciclurile sunt de 13-14 zile. Căldurile, stabilite de ţapul

genitostimulator, durează 31-38 ore. Ovulaţia (se maturează

câţiva foliculi) se produce cu câteva ore înainte de

sfârşitul căldurilor (în intervalul de la 28 ore

până la 36 ore de la debutul căldurilor).

Ciclul sexual la iapă

Iapa face parte din grupa femelelor policiclice. Deşi în cazul unei

bune alimentaţii şi întreţineri ciclurile sexuale se

repetă tot timpul anului, sunt însă mai intense în

sezonul de primăvară şi toamnă. Sezonul optim pentru

apariţia unor călduri regulate şi intense este cel de

primăvară, factorul determinant fiind creşterea duratei şi

intensităţii luminii.

Se constată o mare variaţie în lungimea unui ciclu sexual, de la

9 la 33 zile cu o medie de 21 zile. Datorită unor

particularităţi ale reproducţiei, la iapă este bine să

se cunoască ciclul sexual la fiecare femelă în parte (durata

şi intensitatea manifestării căldurilor), mai ales în

herghelii.

După fătare, căldurile apar la 6-9 zile, au o durată de 2-9

zile şi poartă denumirea de “căldurile de mânz”.

În cazul lipsei căldurilor la începutul sezonului de

reproducţie, prin administrarea de PGF-2-alfa are loc o rapidă

involuţie a corpului galben, urmată de maturarea foliculilor

ovarieni.

Estrul durează 5 şi mai multe zile. Ovarul pe care se maturează

un folicul devine elastic şi îşi măreşte volumul.

Oviductul se hipertrofiază, iar o parte din celulele epiteliale devin

ciliate. Celulele neciliate devin intens secretorii. Uterul se

hipertrofiază, este rigid, endometrul se hipertrofiază şi

secretă un mucus clar şi în cantitate mare. Colul uterin este

congestionat şi umed, iar pliurile cervicale au aspectul unei rozete.

Cervixul este deschis, cu lumenul de 2,5-3,5cm. Vaginul prezintă mucoasa

congestionată, se remarcă existenţa unei secreţii mucoase

transparente. Frotiul vaginal conţine celule cu leucocite şi nuclei

puţin vizibili.

Reacţia generală, la majoritatea iepelor, se manifestă evident.

Iapa este neliniştită, devine nervoasă, mai ales la apropierea

armăsarului, refuză hrana; femela nu se supune comenzilor

călăreţului, se împotriveşte la îngrijire.

Căldurile durează 2-12 zile (2-5 zile la femelele nulipare şi

7-12 zile la iepele adulte). Manifestarea clinică a căldurilor este

foarte evidentă. În această fază apare dorinţa de

împreunare, care treptat se intensifică şi ajunge la apogeu

în a doua jumătate a căldurilor. În acest timp femela ia

din când în când o poziţie campată, urinează

des, elimină cantităţi mici de urină amestecată cu

mucus, deschide şi închide comisura inferioară a vulvei,

evidenţiindu-se clitorisul. Femela oboseşte repede, este atentă,

apoi devine nervoasă retivă, sensibilă, nechează des,

ciuleşte urechile, bate din copite. La vederea armăsarului iapa se

apropie de el şi acceptă monta.

Nu la toate femelele căldurile se manifestă evident, adesea ele sunt

liniştite, încât trebuie adus armăsarul

încercător pentru a le depista. Folosirea armăsarului

încercător trebuie să se facă zilnic sau la două

zile, la bara de încercare.

La examenul vaginal cu speculumul se constată modificări organice

importante: mucoasa vaginală şi cervicală este puternic

congestionată, acoperită cu un mucus transparent la începutul

căldurilor, şi cenuşiu-murdar către sfârşitul

lor.

Colul uterin este edemaţiat, uşor deviat spre planşeul bazinului.

Orificiul cervical este dilatat, putându-se introduce cu

uşurinţă cateterul de însămânţare în

timpul inoculării spermei.

Uterul este hiperplaziat cu pereţii îngroşaţi şi

prezintă contracţii active. Ovarul este piriform cu

consistenţă elastică, volumul crescând mult. Pe unul din

ovare se găseşte foliculul matur, fluctuant, de mărimea unei

nuci.

Ovulaţia se produce prin fosa de ovulaţie, de obicei în a doua

jumătate a căldurilor, cu aproximativ 24-48 ore înainte de

sfârşitul lor, când temperatura corporală creşte cu

1-1,5°C. Ovulaţia are loc, de regulă, noaptea, în perioada de

la orele 2 până la orele 7 dimineaţa.

Ciclul sexual la scroafă

La scroafă ciclurile sexuale se manifestă pe tot parcursul anului.

Durata unui ciclu este, în medie, de 20-21 zile cu variaţii

între 18-21 de zile.

După fătare apariţia căldurilor este condiţionată

de lungimea perioadei de lactaţie. Căldurile apar chiar a doua zi

după înţărcarea purceilor, atingând apogeul în

zilele a 6-7-a, după care se constată o scădere a procentului de

intrare în călduri până în ziua a 10-11-a. printr-o

alimentaţie şi întreţinere bună şi contactul

scroafelor cu vierul încercător (genitostimulator) căldurile

pot să reapară înainte de înţărcarea purceilor,

la 15-20 zile de la fătare.

Stadiul de excitaţie la scroafe poate fi sincronic (estrul, reacţia

generală şi căldurile se manifestă succesiv în timp

de 24 ore) şi asincronic (între manifestarea anumitor fenomene

sexuale intervin pauze de 24-177 ore). Mai frecvent, ciclurile sexuale se

formează asincronic în sezonul de vară.

Începând cu estrul, vulva devine extrem de edemaţiată

şi congestionată la scroafe şi mai puţin la adulte sau la

rasele cu vulva pigmentată. Mucoasa vaginală este în plină

activitate; epiteliul prezintă 8-16 rânduri de celule, având

la suprafaţă un rând de celule cilindrice. Uterul este

uşor mărit în volum şi congestionat, colul uterin este

hiperemiat şi umed. Pe suprafaţa ovarului, intens congestionat

şi mărit, se observă 10-20 foliculi pe cale de maturare ce

coexistă cu corpi galbeni în diferite faze de regresie.

Reacţia generală se manifestă prin neliniştea femelei,

reducerea poftei de mâncare şi încercarea de a efectua salturi

pe alte femele.

Căldurile au o durată de 40-50 ore. Pe ovare se constată

maturarea mai multor foliculi. Uterul este mărit şi congestionat.

Coarnele uterine sunt rigide şi se contractă intens. Cervixul este

îngroşat şi deschis. Vaginul prezintă mucoasa

congestionată şi umectată de un mucus transparent.

Dorinţa de împreunare apare progresiv şi devine foarte

intensă în a doua parte a căldurilor. Libidoul se

manifestă prin agitaţie, apetit capricios, guiţat stringent

şi prezenţa reflexului de imobilitate atât faţă de

vier, cât şi faţă de om.

Ovulaţia la scroafe este spontană şi se produce la majoritatea

foliculilor între 24 şi 36 ore de la debutul căldurilor.

Intervalul dintre prima şi ultima ovulaţie este de circa 6 ore. De

obicei ovulează de la 16 (la femelele multipare) până la 22

şi chiar mai mulţi foliculi ovarieni (la animalele adulte).

Ciclul sexual la căţea

Pubertatea la căţele apare la vârsta de 8-10 luni, iar la unele

rase de talie mare – mai târziu. O deplină capacitate de

reproducţie căţelele ating la vârsta de 18-24 luni.

Femelele fecundate mai devreme rămân nedezvoltate.

Deoarece prezintă o mare variabilitate de rasă sau

individuală, reproducţia la căţele poate fi de tip mono-

sau diciclic, cu un pronunţat caracter sezonier (primăvara sau

(şi) toamna).

Durata ciclului sexual la căţele este diferită în

funcţie de rasă, de alimentaţie, de starea de

întreţinere şi varietăţile individuale. Astfel,

lacăţelele din rasa Collie interciclul este de aproape 9 luni (260

zile) şi de circa 6 luni (185 zile), la căţelele Ciobănesc

german, existând o tendinţă de ştergere a caracterului

sezonier printr-o alimentaţie abundentă şi echilibrată tot

timpul anului şi un mediu confortabil.

Estrul la majoritatea căţelelor durează 8-14 zile. În

acest stadiu pe suprafaţa ovarului se observă foliculi pe cale de

maturare; maturarea acestora se soldează cu sinteza estrogenilor care

acţionează specific asupra aparatului genital şi asupra

comportamentului femelei.

Mucoasele conductului genital vor prezenta hipertrofii ale celulelor,

modificări circulatorii, hiperplazii cu descuamări şi

cornificări. Modificările induse asupra endoteliului vascular

endometrial de către estrogeni provoacă eritrodiapedeza,

manifestată prin scurgeri vaginale cu aspect muco-hemoragic. Mucusul, cu

miros caracteristic, este perceput de către mascul de la mari

distanţe.

Reacţia generală coincide, după timp, cu estrul. Deşi atrag

masculii, la tentativa acestora de îmbrăţişare femelele

adoptă un comportament agresiv prin care alungă pe cei isteţi.

Căldurile se manifestă la 4-5 zile, dar mai frecvent la 9-12 zile de

la debutul estrului şi au o durată de 1-3 zile. Sfârşitul

căldurilor coincide cu încetarea estrului. În stadiul de

călduri căţelele devin jucăuşe, prietenoase,

caută masculul (masculii), care se adună în jurul femelei; la

apropierea acestora ea ridică coada uşor lateral, campează

şi stă liniştită pe durata coitului.

La atingerea cu mâna de regiunea perineală sau de labiile vulvare

căţeaua reacţionează prin retragerea vulvei şi

ridicarea cozii lateral, iar la netezirea şi apăsarea pe regiunea

sacrală, femela ia poziţia caracteristică. Mucusul estral spre

sfârşitul căldurilor devine transparent. După 2 zile de la

prima acceptare a montei (când se produce şi ovulaţia), femelei

îi scade treptat libidoul, dar mai poate fi copulată de masculi

foarte insistenţi.

Ovulaţia se produce succesiv la sfârşitul căldurilor

şi, datorită acestui fapt, căţeaua poate fi fecundată

de mai mulţi masculi în aceeaşi perioadă de călduri,

ceea ce duce la numeroase cazuri de superfecundaţie. În ovarele

căţelelor se dezvoltă şi se maturează 4-10 foliculi

ovarieni. Toţi foliculii maturaţi ovulează pe parcursul a 12-24

ore. Însă ovocitele expulzate din foliculi nu sunt mature; ele pot

fi fecundate doar după 3 zile de aflare în oviduct şi

păstrează această capacitate timp de 24 ore.

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12