Современная генетика

inclusiv dup? productivitate.

A. N. Lutcov, V. A. Panin, V. P. Zosimovic au ob?inut un soi de sfecl? de

zah?r triploid?, care d? o road? de r?d?cini dulci ?i de frunze de dou? ori

mai mare ?i, ce-i mai important, con?inutul de zah?r din r?d?cini este cu

10-25% mai ridicat оn compara?ie cu parametrii respectivi ai formei

diploide.

Оn Japonia, Ungaria, SUA se cultiv? harbuji, care se. caracterizeaz?

printr-o productivitate mare, con?inut sporit de zah?r, aproape fiind

lipsi?i de semin?e ?i avвnd o capacitate mai mare de p?strare.

Poliploidia este aplicat? cu succes ?i оn selec?ia culturilor cerealiere

Au fost create deja un ?ir de soiuri de secar? tetraploid?: Belta,

Leningradecaia tetraploidnaia, Polesscaia tetra. Start ?. a. Ele se disting

printr-o оnalt? productivitate, prin boabe mari, prin faptul c? nu

polignesc ?i printr-o mai mare rezisten?? la bolile micotice decвt soiurile

diploide de secar?.

Оn cadrul Gr?dinii botanice a A? a Republicii Moldova I. S. Rudenco a

ob?inut o form? tetraploid? de poam? Risling-de-Rin. Ea are bobi?ele mai

mari (aproape de dou? ori decвt la forma diploid?), iar coacerea lor se

produce cu 7-10 zile mai devreme.

O mare munc? se desf??oar? ?i оn vederea ob?inerii unor forme poliploide

de plante de furaj. Astfel, soiurile tetraploide de trifoi ob?inute dau un

оnsemnat adaos de mas? verde (25-86%) ?i cresc repede dup? seceri?.

Оn Polonia a fost ob?inut? seradel? tetraploid?, care d? cu 204% mai

mult? mas? verde decвt cea diploid?.

9.1.3 Mutageneza experimental?

O deosebit? aplicare a c?p?tat оn selec?ie metoda mutagenezei

experimentale, adic? a inducerii artificiale a muta?iilor, care servesc

drept materie ini?ial? pentru crearea unor forme noi de plante. Pentru

realizarea muta?iilor se folosesc atвt mutageni fi-zici (diferite tipuri de

radia?ie) cвt ?i diferite. substan?e chimice. Metoda mutagenezei permite

modificarea unor caractere ale acestui soi prin schimbarea anumitor gene

sau blocuri de gene. Metoda poate fi aplicat? оn vederea corect?rii unor

neajunsuri ale soiului (de exemplu, rezisten?a sc?zut? la polignire sau

boli). Dar principala direc?ie оn folosirea mutagenezei const? оn crearea

de forme, avвnd anumite caractere valoroase, cu scopul implic?rii lor оn

оncruci??rile ulterioare.

Deja a fost omologat soiul mutant de floarea-soarelui Pervene?, ob?inut

prin metoda mutagenezei chimice. Con?inutul de acid oleic al uleiului

extras din semin?ele acestui soi atinge 75%, ceea ce reprezint? de dou? ori

mai mult decвt la soiurile obi?nuite.

Aplicвnd tratamente cu substan?e ca nitrozoetiluree (NEU), dimetilsulfat

(DMS), etilenimin? (EI), etilmetansulfonat (EMS) ?i cu altele, I. I .

Tarasencov a reu?it s? induc? numeroase caractere utile la maz?re. De

exemplu, una din formele mutante ale maz?rei se coace cu o s?pt?mвn? mai

devreme, iar alta cu 10 zile mai tвrziu оn raport cu soiurile ini?iale,

ceea ce ofer? posibilitatea оnc?rc?rii mai uniforme a fabricilor de

conserve. Alte forme au оntrecut cu 60% productivitatea unor a?a soiuri

bune cum sunt Pobediteli ?i Ciudo Calvedona. Au fost ob?inu?i mutan?i cu o

amplasare compact? a boabelor, cu o tulpin? mai scurt?, fiind mai

rezisten?i la polignire ?i prezentвnd . avantaje pentru recoltarea

mecanizat?. Dar, probabil, cel mai interesant s-a dovedit a fi soiul de

maz?re cu sterilitate func?ional? incapabil de autopolenizare. La el

pistilul iese оn afar?, iar staminele sunt foarte scurte, de aceea polenul

de pe ele nu nimere?te pe pistil. Concomitent la al?i mutan?i s-a format un

nou tip de floare: cu totul deschis?, accesibil? pentru polenizarea de

c?tre insecte. A?a a fost creat? pentru prima oar? maz?re capabil? de

polenizare оncruci?at?.

Ac?iunea acestor mutageni chimici a fost controlat? pe ro?ii. ?i cu

acest prilej au fost ob?inu?i mutan?i care prezentau interes: aveau o

coacere mai rapid?, erau mai productivi, iar mutagenii DMS ?i EI au

determinat formarea la soiul Moldavschii-rannii a unor plante cu ciorchini

a cвte 30 de ro?ii fiecare-recomandвndu-se ca foarte avantajoase pentru

recoltarea mecanizat?.

La A? a RM V. N. Lвsicov ?i colaboratorii s?i au creat pe baza folosirii

factorilor fizici ?i chimici o original? colec?ie de mutan?i de porumb,

care num?r? peste 500 de forme, fiecare dintre care avвnd un ?ir de

caractere valoroase: precocitate, num?r sporit de ?tiule?i, rezisten?? la

t?ciune, con?inut ridicat de proteine ?. a. Оn RM trec probele sta?ionare

circa 100 de noi hibrizi de p?pu?oi, crea?i pe baza liniilor mutante.

Folosirea unor muta?ii ca Opac-2 ?i Flauri-2 au ca efect оmbun?t??irea

calitativ? a proteinelor din gr?un?ele de porumb pe contul sporirii

con?inutului de aminoacizi indispensabili (lizin?, triptofan) ?i оn acest

fel sporindu-i valoarea biologic?.

Experien?ele de оngr??are a porcilor au demonstrat c? la hr?nirea lor cu

p?pu?oi cu procent sporit ' de lizin? sporul de greutate оn 24 de ore este

egal cu .. 500-550 g, iar la hr?nirea cu p?pu?oi obi?nuit-doar cu 230-310

g.

Hibridul Moldavschii-423 VL, creat de T. S. Cealоc, A. F. Palii, M. I.

Borovschii ?. a. ?i raionat оn republic?, con?ine de dou? ori mai mult?

lizin? decвt alte soiuri.

Uneori metoda mutagenezei experimentale d? forme care lipsesc cu totul оn

natur?. Tratвnd semin?ele de grвu cu raze gama, selec?ionatorul indian M.

S. Svaminatan a creat, de exemplu, vestitul soi-pitic, a c?rui introducere

оn practica agricol? a contribuit оntr-o m?sur? оnsemnat? la sporirea

produc?iei de grвu a Indiei. Prin aceea?i metod? academicianul P. P.

Luchieanenco a ob?inut un mutant din soiul Bezostaea-1 ?i o linie

semipitic? de grвu cu un con?inut ridicat de protein? ?i cu o

productivitate de peste 80 q/ha.

Unul din principalii factori din mediul extern, care determin?

productivitatea soiurilor, este regimul radia?ional. Dac? plantele vor fi

mai bine luminate, productivitatea lor va fi corespunz?tor mai оnalt?. Dar

faptul depinde, оn ultim? instan??, de structura plantelor-de caracterul

compactit??ii ?i al ramifica?iei tufei, de orientarea frunzelor оn spa?iu.

De exemplu, la p?pu?oi frunzele sunt situate vertical ?i de aceea, chiar la

o densitate sporit? a plantelor, fiecare din ele cap?t? o doz? suficient?

do raze solare. La bumbac, оns?, frunzele din partea superioar? le umbresc

ne cele din partea interioar?. Оn perioada оnfloririi ?i rodirii, cвnd

rвndurile se unesc, etajele medii ?i inferioare se afl? оn condi?ii «de

foame» de lumin?, fapt care se reflect? negativ asupra productivit??ii. De

aceea, la «construirea» unor noi forme de bumbac o aten?ie deosebit? se

acord? geometriei tufei. Prin iradierea cu raze gama a semin?elor savan?ii

Institutului de cultur? a bumbacului al A? Tajice au ob?inut 60 de forme

de bumbac modificate genetic. Оntre acestea se num?r? ?i mutantul «Duplex»,

la care frunzele sunt dispuse оn a?a fel, оncвt nu se оmpiedic? una se alta

?i razele soarelui lumineaz? aproape integral etajul mediu. Pe fiecare

peduncul al fructului plantei se dezvolt? ' cвte dou? capsule de valoare

complecta, scuturarea rodului legat fiind minim?. Productivitatea

mutantului este cu 10 q/ha mai mare decвt la soiul industrial primar 108-f,

fiind de asemenea superior оn ce prive?te calit??ile tehnologice ale

fibrelor.

Una din ispititoarele c?i de ridicare a productivit??ii fitotehniei o

constituie sporirea facult??ii germinative a semin?elor оn cвmp. Este

general cunoscut faptul c? оn cвmp uneori nu оncol?esc aproape o p?trime

din semin?ele cultivate. ?tiin?a agricol? mondial? caut? c?i de stimulare a

оncol?irii semin?elor. Se оncarc? s? se ac?ioneze asupra grвului cu cвmp

electromagnetic, raze lazer, cu vibra?ii de frecven?? superвnalt?, cu

impulsuri de radia?ie solar? concentrat?.

Savantul din Novosibirsc I. F. Peatcov a elaborat o metod? de ac?iune

asupra semin?elor de grвu cu raze infraro?ii, fapt care are drept efect

оmbun?t??irea оncol?irii ?i cre?terea rodniciei. Semin?ele de clasa a

treia, care dau 85% de оncol?ire ?i care оn mod obi?nuit nu se seam?n?,

fiind tratate оn prealabil cu raze infraro?ii, au dat o produc?ie de 25,1

q/ha.

Peatcov a stabilit limita la care iradierea infraro?ie poate determina

cre?terea procentului de оncol?ire a semin?elor: era de 26%. Roada de pe

terenurile experimentale trecea cu mult de 26%. Pe ce baz?? Spicele de grвu

de aici erau mai bine dezvoltate, nu sufereau de boli, de?i nu fuseser?

supuse оn prealabil tratamentului cu substan?e chimice toxice. Razele s-au

dovedit a fi ap?r?tori mai puternici ai plantelor decвt mijloacele chimiei.

Mai mult. Peatcov a sem?nat semin?ele iradiate оntr-un sol special infectat

?i ele r?mвneau s?n?toase.

Noua metod? prezint? ?i o serie de alte avantaje. Sistemul radicular al

plantelor experimentale e aproape de dou? ori mai viguros decвt la cele de

control. Aria suprafe?ei frunzelor este оn medie cu 19% mai mare. Boabele

experimentale con?in cu 3% mai mult gluten, iar acesta este un indiciu al

unui con?inut mai ridicat de albumine. Deci, plantele sunt mai productive

?i dau o road? mai calitativ?. Este o realizare unic?! O alt? metod?, care

s? dea rezultate asem?n?toare, pвn? una-alta nu exist? оn tehnica agricol?

mondial?. ?i aceast? performan?? ar fi fost de neconceput f?r? s? se fi

apelat la serviciile geneticiii.

9.2 Genetica ?i zootehnia

Оn condi?iile actuale de cre?tere a popula?iei globului ?i respectiv de

sc?dere a suprafe?elor rezervate plantelor furajere pe locuitor zootehnia

are datoria de a face fa?? acestei noi situa?ii. Aceast? sarcin? de

asigurare a popula?iei оn cantit??i satisf?c?toare cu produse animaliere

poate fi rezolvat? nu atвt pe contul sporirii num?rului de vite, cвt pe

contul sporirii productivit??ii lor.

Tot odat?, este necesar s? se ia оn considera?ie o serie de noi tendin?e,

ce se manifest? оn direc?ia de dezvoltare a zootehniei. Vorba este c?

sc?derea muncii fizice grele a determinat o sc?dere a nevoii de gr?simi.

Din aceast? cauz? оn оntreaga lume se desf??oar? o reprofilare a tuturor

verigilor zootehniei spre produc?ia de carne bogat? nu оn gr?simi, ci оn

proteine.

Continu? procesul de domesticire a unor specii de animale. A ap?rut o

ramur? zootehnic? cu totul nou? - cre?terea animalelor s?lbatice.

Intensificarea industrializ?rii unui ?ir de ramuri zootehnice (cre?terea

p?s?rilor, a vitelor de lapte, a porcilor) necesit? selec?ionarea

animalelor din punctul de vedere al capacit??ii acestora de a tr?i оn

condi?ii neobi?nuite pentru ele ?i al adapt?rii la un ?ir de procese de

produc?ie noi. De exemplu, mecanizarea mulsului a condi?ionat necesitatea

selec?iei dup? un astfel de caracter cum este viteza de secretare a

laptelui ?i forma ugerului. Ca urmare a muncii de pr?sil? ?i de selec?ie,

au fost create cirezi оnalt productive cu o cantitate anual? de lapte muls

de la fiecare vac? de rasa Neagr?-b?l?at? cu alb de 5-6 mii kg, de la

rasele Simental, Ro?ie de step? ?i de la o serie de alte rase - cвte 4-4,5

mii kg. Оn cursul unei lacta?ii de la vaca recordist? Volga (de ras? Neagr?-

b?l?at? cu alb) din sovhozul «Rossia» regiunea Celeabinsc, s-a muls 17,5

mii kg de lapte, de la vaca Malvina (de rasa Simental), rejiunea Cernigov-

14,4 mii kg. Au fost create noi rase de vite de carne (cazah?), de lapte

(curgan?, caucazian?, brun? ?. a.).

9.2.1 Fenomenul heterozisului la animale

O direc?ie important? a geneticiii animalelor o constituie folosirea

heterozisului, care apare la оncruci??rile interspecifice оntre linii.

Cel mai bun exemplu оn acest sens оl constituie ob?inerea unor pui

heterozici (hibrizi). Purtвnd numele de produc?ie broiler, aceast? metod?

se dezvolt? оn оntreaga lume оn propor?ii enorme. Sarcina ei const? оn

crearea de pui, care оn 8 s?pt?mвni s? ating? o greutate de 1,4 kg. Оn

condi?iile actuale ale produc?iei industriale a puilor broiler sporul оn

greutate de 1 kg se realizeaz? prin cheltuirea doar a 2 kg de hran?.

Efectul heterozis dup? un astfel de caracter important ca produc?ia de

ou? este studiat pe larg. Conform datelor ob?inute de I. Socican, G. Caitaz

?i L. Vandiuc, introducerea hibrizilor simpli ?i complec?i de g?ini оn

toate gospod?riile-marf? din republic? va permite s? se ob?in? anual

suplimentar cвte 6-7 mln. ou?.

Efectul heterozis se manifest? de asemenea la porci ?i oi. Rezultatele

experien?elor efectuate de V. Ju?co ?i A. Anghelu?a оn cadrul Institutului

de cercet?ri ?tiin?ifice оn domeniul zootehniei ?i medicinii veterinare din

Republica Moldova, au ar?tat c? efectul heterozisului de pe urma

оncruci??rii interrasiale a porcilor de rasa Marele-alb, Lendras ?i a celor

de rasa Eston? pentru becon constituie оn medie оn ce prive?te

productivitatea scroafelor 8-12%, dup? sporul оn greutate - 10-15% ?i dup?

cheltuielile pentru hran?-8-10%.

La oi efectul heterozisului se folose?te оn scopul sporirii produc?iei de

carne de miel. Experien?a efectuat? de F. Iliev ?i I. I. Mogoreanu оn

raionul Comrat, a demonstrat c? tineretul hibrid оl dep??e?te pe cel de

ras? pur? оn greutate vie cu 19-30% ?i d?, calculat pe fiecare animal, cu

17,5% mai mult? produc?ie.

Mul?i hibrizi destul de valoro?i au fost ob?inu?i prin metoda hibrid?rii

оndep?rtate a animalelor. Savan?ii, оncruci?вnd oi cu lвn? fin? cu berbecul

s?lbatic arhar, au creat o nou? ras? - rasa cu lini? fin? Arharo-Merinos -

cu o bun? adaptare la condi?iile natural-climatice ?i de hran? locale. Оn

urma оncruci??rii berbecului s?lbatic muflon cu oi domestice a fost

ob?inut? o form? hibrid? de berbeci bine adapta?i la condi?iile de step? ?i

ale p??unilor alpine de оnalt? altitudine.

?inem numaidecвt s? pomenim ?i de оncruci?area vitelor cornute mari cu

zebu. Zebu este un animal ne preten?ios ?i foarte rezistent; el suport?

bine ?i c?ldura, ?i frigul, este rezistent la numeroase boli infec?ioase,

hematoparazitare ?i de alt? natur?. Laptele de zebu are un procent ridicat

de gr?simi, proteine ?i microelemente. El digereaz? mai eficient decвt

animalele domestice hrana. De aceea folosirea calit??ilor sale utile оn

selec?ie este deosebit de important?.

Оn SUA prin оncruci?area dintre zebu ?i vite de carne au fost create noi

rase productive. Оntre acestea se num?r? ?i cunoscuta ras? Santa-Hertruda.

Оn cadrul Institutului de cercet?ri ?tiin?ifice «Ascaniea-Nova» au fost

оncruci?ate vaci de ras? Ro?ie de Step? cu zebu arab, оn Azerbaijean ?i оn

republicile din Asia Mijlocie au fost оncruci?ate animale de rase locale.

De la cei mai buni hibrizi s-au ob?inut cвte 6 mii kg de lapte, cu un

procent de gr?sime. dep??ind 4%. Hibrizii о?i оntrec p?rin?ii ?i dup? alte

calit??i folositoare: animalele sunt mari, grase, greutatea medie a unei

vaci fiind egal? cu 550 kg. Carnea este gustoas?, prezentвnd un caloraj

ridicat.

La crearea raselor noi de animale se ?ine de asemenea cont ?i de un

astfel de indiciu economic, cum este consumul de nutre?uri pe unitatea de

produc?ie. Se ?tie, c? pentru hr?nirea animalelor se cheltuiesc de patru ?i

jum?tate ori mai multe proteine decвt cantitatea pe care ele o redau omului

sub form? de carne, lapte, ou? ?i alte produse bogate оn protein?. Care e

solu?ia? Se fac оncerc?ri de rezolvare a problemei, crescвndu-se noi

produse proteice pentru animale - оncepвnd cu drojdiile ce cresc pe

parafinele petroliere pвn? la de?eurile din industria alimentar?.

Dar exist? ?i o alt? cale: crearea unor noi animale, care se mul??mesc cu

o hran? modest?, dar pe care o folosesc cu un mai mare randament. Anume pe

aceast? cale s-a ob?inut un succes important. Este vorba de crearea unui

tip nou de animale - hibridul triplu - prin оncruci?area bizonului

american, cu vite de rasa «?arole» (este r?spвndit? оn Fran?a) ?i animale

de rasa Herford.

Bizonul se afl? demult оn centrul aten?iei cresc?torilor de vite: este

fertil, ne preten?ios, cre?te repede. Dar bizonul nu este un animal pa?nic.

Este un animal primejdios cape poate pune оn orice moment coarnele оn

aplicare. Оncerc?rile de a se оncruci?a bizoni cu rase de vaci pa?nice timp

оndelungat s-au soldat cu e?ecuri, urma?ii se dovedeau a fi sterili. ?i

iat? c?, оn sfвr?it, оn California a fost ob?inut acest hibrid

«interna?ional» care d? o descenden?? fertil? ?i nu mo?tene?te apuc?turile

n?r?va?e ale unuia dintre p?rin?i.

Carnea noii rase de vite con?ine multe proteine ?i un procent sc?zut de

gr?sime: pre?ul de cost al ei este cu 25-40% mai ieftin decвt al c?rnii de

vac?. La nou? luni semibizonul-semitaurul cвnt?re?te jum?tate de ton?

(taurul obi?nuit atinge aceast? greutate la un an ?i jum?tate). ?i consum?

оn special ierburi.

9.2.2 Reвnvierea speciilor disp?rute

Metodele genetice sunt folosite pe larg ?i оn vederea recre?rii multor

specii de animale disp?rute. Activitatea economic? a omului se reflect? оn

modul cel mai tragic asupra animalelor s?lbatice. Se presupune c? оn

apropia?ii o sut? de ani de pe planeta noastr? va disp?rea оn medie anual

cвte o specie de fiin?e vii.

Desigur, cel mai chibzuit ar fi protec?ia animalelor оn locurile lor

obi?nuite de trai, dar acest lucru nu оntotdeauna reu?e?te. Este necesar s?

se depun? eforturi ca speciile rare de animale s? se acomodeze оn

rezerva?iile naturale ?i оn gr?dinile zoologice, unde asupra lor se poate

institui un control riguros. Оn acest fel animalele rare vor exista, chiar

dac? vor disp?rea din natur?. Din rezerva?ii ?i gr?dini zoologice animalele

vor putea fi mutate ulterior оi mediul natural. Exemplul cel mai memorabil

оn acest sens оl constituie regenerarea zimbrului.

Оn 1927 оn toat? lumea se num?rau doar 48 de zimbri europeni ?i 1 mascul

caucazian. ?i to?i tr?iau оn condi?ii de priva?iune: оn gr?dini zoologice

?i оn parcurile din Europa apusean?. Societatea interna?ional? de p?strare

a zimbrilor ?i-a asumat grija de оnmul?irea ?i оncruci?area lor. Masculul

caucazian, aflat, la Hamburg, a fost оncruci?at cu un zimbru din

Belovejscaia Pu?cia. Pe calea retroвncruci??rilor ?i оncruci??rilor

reciproce de la aceea?i hibrizi s-a reu?it ob?inerea unor animale de specia

ini?ial?; ele au fost puse оn libertate оn Caucaz оntr-o rezerva?ie

natural? organizat? special оn acest scop ?i оn prezent cireada num?r?

peste 1100 de zimbri. La fel s-a procedat ?i cu zimbrii europeni. Dar

pentru a li se spori fertilitatea ?i viabilitatea ei au fost mai оntвi

оncruci?a?i cu bizoni americani ?i cu animalele domestice.

Metodele retroвncruci??rii au condus оn scurt timp la efectul scontat-

deja оn a patra genera?ie s-au ob?inut zimbri aproape pur-sвnge.

Tot gr?dinilor zoologice le dator?m ?i p?strarea unui astfel de animal

rar cum este calul lui Prjevalschii. Istoria nou? a calului lui

Prjevalschii a оnceput de la trei perechi p?strate оn diferite gr?dini

zoologice. De rena?terea fo?tilor tr?itori ai pustiurilor centrale s-a

apucat gr?dina zoologic? din Praga. Оn prezent оn gr?dinile zoologice din

lume se num?r? cвteva sute de asemenea cai.

Geneticiienii ?i zoologii nu numai au p?strat ?i au f?cut s? creasc?

num?rul unor specii de animale aflate pe cale de dispari?ie. Ei au reu?it

de asemenea s? restaureze unele specii disp?rute demult. Cвteva veacuri

trecuser? de la dispari?ia de pe p?mвnt a tarpanilor ?i bourilor. Savan?ii

i-au f?cut, оns?, s? reоnvie. Experien?ele respective au fost pe cвt de

grele, pe atвt de instructive.

Caii s?lbatici, numi?i tarpani, erau r?spвndi?i оn p?durile ?i оn stepele

europene. Ultima dat? tarpanii au fost v?zu?i la оnceputul veacului trecut.

?i doar un metis de tarpan cu cai domestici i-au p?strat pвn? оn zilele

noastre оnsu?irile ?i caracterele. Anume pe calea оncruci??rii acestor

hibrizi ?i s-a putut ob?ine cai identici din punct de vedere morfologic cu

tarpanii. Primii s-au apucat de acest lucru speciali?ti polonezi la

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33