|
Современная генетикаacelular toate componentele necesare .(suc celular, ribozomi, complexul de fermen?i necesari, o surs? de energie sub form? de acid adenozintrifosforic (ATF), o garnitura complecta compus? din 20 de aminoacizi ?i molecule de poli-U), au constatat c? оn acest caz are loc sinteza proteinei compuse din r?m??i?ele unui singur aminoacid - fenilalanin? (fen-fen-fen-fen-fen...). Оn felul acesta identitatea primului codon a fost descfrat?: tripleta U-U-U corespunde fenilalaninei. Apoi cercet?torii au realizat sinteza altor polinucleotide ?i au stabilit care sunt codonii prolinei (CE-CE-CE) ?i ai lizinei (A-A-A). Оn continuare s-a realizat sintetizarea garniturilor de trinucleotide (tripletele) cu diferite оmbin?ri ale bazelor ?i s-a stabilit ce fel de aminoacizi se leag? cu ribozomii. Treptat au fost descifra?i to?i cei 64 de codoni ?i a fost alc?tuit «dic?ionarul» complect al codului genetic. Codul genetic (ARN) Dar la ce folosesc tocmai 64 de codoni, dac? оn protein? intr? doar 20 aminoacizi? Оnseamn? c? ceilal?i sunt de prisos? La оnceput aceast? оntrebare i-a pus оn оncurc?tur? pe savan?i, dar mai tвrziu a devenit clar c? nu exist? nici un fel de «surplus» de codoni. Experien?ele оntreprinse de Nirenberg ?i Leder au demonstrat c? numero?i aminoacizi pot fi codifica?i nu de una, ci de cвteva triplete-sinonime. Bun?oar?, aminoacidul numit cistein? poate fi codificat de dou? triplete (UGU, UGC), alanina - de patru (GCC, GCA, GCG, GCU), iar leucina de ?ase, (UUA, UUG, CUU, CUC, CUA ?i CUG). Codul оn care unul ?i acela?i aminoacid este codificat de cвteva triplete se nume?te cod degenerativ. S-a constatat c? din punct de vedere biologic caracterul degenerativ al codului este avantajos. Este ca un. fel de «m?sur? de siguran??» a naturii, elaborat? оn procesul evolu?iei, cвnd, prin оnlocuirea unor codoni prin al?ii, se realizeaz? posibilitatea p?str?rii structurii ?i a оnsu?irilor specifice ale proteinelor. Datorit? caracterului degenerativ al codului, diferite organisme pot s? introduc? оn proteinele de care dispun unii ?i aceea?i aminoacizi, folosind оn acest scop diferi?i codoni. |Pri|A doua nucleotid? a codonului |A | |ma | |tre| |nuc| |ia | |leo| |nuc| |tid| |leo| |? a| |tid| |cod| |? a| |ulu| |cod| |i 5| |onu| | | |lui| | |U |C |A |G | | |U |[pic]} fenilalanin? |[pic]}serin? |[pic]}tirozin?, |[pic]}cistein?|U | | |[pic]} leucin? | |UAA ocru | |C | | | | |UAG ambr? |UGA azur |A | | | | | |UGG triptofan |G | |C |[pic]} leucin? |[pic]}prolin? |[pic]}histidin? |[pic]}arginin?|U | | | | |[pic]}glutamin? | |C | | | | | | |A | | | | | | |G | |A |[pic]} izoleucin? |[pic]}treonin?|[pic]}asparagin? |[pic]}serin? |U | | |AUG | |[pic]}lizin? |[pic]}argin? |C | | |metionin? | | | |A | | | | | | |G | |G |[pic]} valin? |[pic]}alanin? |[pic]}acid |[pic]}glicocol|U | | |GUG valin? sau | |asparatic | |C | | |formilmet. | |[pic]}acid | |A | | | | |glutamic | |G | ?i оntr-adev?r, s? ne imagin?m pentru o clip? c? moleculele de ADN (?i corespunz?tor cele de ARN) ale fiec?rei celule con?in numai cвte un singur codon pentru fiecare aminoacid. Оn rezultatul unor muta?ii ace?ti codoni se pot modifica ?i dac? ei nu au schimb, aminoacizii care le corespund nu vor fi cuprin?i оn proteine, fapt care va duce la schimbarea structurii ?i func?iilor lor iar aceasta poate conduce, оn consecin??, la urm?ri negative pentru activitatea vital? a оntregii celule. Dac?, оns?, оn urma muta?iei se va forma un codon-sinonim, atunci totul va r?mвne f?r? schimb?ri. Ceva asem?n?tor ne putem imagina ?i оn cazurile cвnd оntr-o ?coal? sau institu?ie de оnv???mвnt superior pentru predarea unui obiect oarecare exist? numai un singur cadru didactic. Dac?, de exemplu, acesta se оmboln?ve?te ?i nu are cine s?-l оnlocuiasc? pentru un timp predarea disciplinei respective se оntrerupe. Probabil, c? ar fi fost mai chibzuit dac? ar fi existat un оnv???tor (lector) care, intervenind la timp, s? continue predarea acestei discipline. Cel pu?in pentru ca elevii s? nu dovedeasc? s? uite materialul studiat sau pentru ca predarea obiectului dat s? nu fie reprogramat? pentru alt trimestru. Cum s-a remarcat deja, moleculele acizilor nucleici sunt catene polinucleotidice, alc?tuite din ?iruri lungi de triplete. De-a lungul moleculelor de ADN numeroase triplete – codonii - formeaz? sectoare aparte, numite cistrone sau gene. Fiecare gen? con?ine informa?ia necesar? pentru realizarea sintezei unei anumite proteine. Dar deoarece genele sunt am- plasate оn moleculele de ADN оn ordine liniar?, una dup? alta, se оntreab?: unde оncepe ?i unde se termin? citirea ?i transmiterea informa?iei genetice privind fiecare protein? оn parte ?i ce semne conven?ionale sunt folosite оn acest scop? Doar codul genetic este, dup? cum ?tim, compact, f?r? nici un fel de virgule оn «textul» s?u. S-a dovedit c? оntre cei 64 de codoni exist? astfel de triplete a c?ror func?ie const? оn marcarea оnceputului ?i sfвr?itului citirii (transcrip?iei) ?i transmiterii (transla?iei) informa?iei genetice, con?inut? оn gene. Оnceputul transl?rii genelor (sau, aceea ce e acela?i lucru, оnceputul sintezei proteinei date) se marcheaz? prin tripleta AUG. denumit? respectiv de ini?iere. Tripletele UAG ?i UAA marcheaz? sfвr?itul transl?rii genelor (оncheierea procesului de sintez? a proteinelor) ?i sunt corespunz?tor denumite finale. Оn ce const? esen?a procesului de descifrare a codului genetic ?i a biosintezei proteinelor? Toate caracterele ?i оnsu?irile organismelor sunt determinate de proteine. Prin urmare, transmiterea informa?iei genetice оn procesul sintezei proteice se desf??oar? strict conform unui anumit plan (program), schi?at din timp. Rolul de baz? оn biosinteza proteinelor оl joac? acizii nucleici: ADN ?i cвteva tipuri diferite de ARN, care se deosebesc dup? structur?, mas? molecular? ?i func?ii biologice. Dintre ace?tia face parte a?a-numitul ARN informa?ional sau de informa?ie (ARN-i), ARN de transport sau de transfer (ARN-t) ?i ARN ribozomal (ARN-r). Ei sunt sintetiza?i de pe matri?ele de ADN ale celulelor, cu participarea fermen?ilor corespunz?tori - ARN- polimeraze, iar apoi оncep s? оndeplineasc? func?iile ce le au оn procesul biosintezei proteinelor. Astfel ARN-r, unindu-se оn complexe cu proteine speciale, formeaz? ribozomii, оn care are loc sinteza tuturor tipurilor de protein? (proteinosinteza). Ribozomii constau din dou? subunit??i. Оn celul? num?rul de ribozomi se ridic? la circa 100 mii ?i de aceea cantitatea general? de ARN-r din ei constituie circa 80% din totalul de ARN al celulei. Care sunt, deci, func?iile biologice ale ADN-ului, ARN-i ?i ARN-t? Care este contribu?ia lor nemijlocit? оn procesul de biosintez? a proteinelor? Vom remarca de la bun оnceput c? ADN nu particip? nemijlocit la sinteza proteinelor. Func?ia lui se limiteaz? la p?strarea informa?iei genetice ?i la replicarea nemijlocit? a moleculei, adic? la formarea de copii necesare pentru transmiterea informa?iei urma?ilor. Prima etap? a biosintezei proteinelor o constituie recep?ionarea informa?iei genetice de la ADN ?i оnscrierea ei pe o molecul? ARN-i, proces care se realizeaz? оn felul urm?tor: pe unul din firele moleculei de ADN cu ajutorul fermentului ARN-polimeraz? din nucleotidele libere se sintetizeaz? firul ARN-i, оn care locul timinei (T), con?inute оn ADN, оl ia uracilul (U). Molecula ARN-i sintetizat?, care a preluat informa?ia con?inut? оn ADN, se instaleaz? apoi оn ribozomi, unde va servi оn calitate de matri?? pentru sintetizarea proteinelor. Aceasta оnseamn? c? succesiunea aminoacizilor din molecula de protein? este determinat? de succesiunea nucleotidelor оn ARN-i. Schematic acest proces poate fi exprimat astfel: ADN(ARN-i(protein?. Pe lвng? ARN-i citoplasma celulelor mai con?ine nu mai pu?in de 20 de tipuri de ARN-t - aceasta fiindc? fiec?rui aminoacid оi corespunde cel pu?in o molecul? «a sa», specific?, de ARN-t. Func?ia lui ARN-t const? оn transportarea aminoacizilor spre ribozomi ?i a?ezarea lor pe matri?a de ARN- i оn cadrul lan?ului peptidic, оn conformitate cu codul sintezei proteice. Pentru aceasta fiecare ARN-t trebuie «s? оnha?e» aminoacidul corespunz?tor ?i оmpreun? cu acesta s? treac? оn ribozom. La realizarea acestei opera?ii ei sunt ajuta?i de omniprezen?ii fermen?i, care fac aminoacizii mai activi. La propunerea academicanului V. A. Enghelgard ace?ti fermen?i, dat fiind faptul c? ei particip? la descifrarea codului genetic, au fost numi?i codaze. De remarcat c? fiec?rui aminoacid оi corespunde o codaz? specific?. Оn acest fel, pentru to?i cei 20 de aminoacizi exist? tot atвtea tipuri de ARN-t ?i respectiv de codaze. La unul din capete moleculele de ARN-t au un sector acceptor cu ajutorul c?ruia ele ata?? aminoacizii, оn timp ce la cel?lalt cap?t se afl? un anticodon-triplet? cu func?ie complementar? fa?? de codonul corespunz?tor din ARN-i. «Оnc?rcate» cu aminoacizi, moleculele de ARN-t se apropie de ribozom ?i se unesc cu codonii corespunz?tori de ARN-i, pentru a-i complini. Procesul de translare a informa?iei genetice оnseamn? transferarea succesiunii nucleotidelor ARN-i оn succesiunea aminoacizilor оn lan?ul polipeptidic al proteinei. Sinteza proteinei оncepe оn momentul оn care оn ribozomi p?trund dou? molecule de ARN-t; prima corespunde tripletei ini?iale, iar a doua - unei alte triplete de ARN-i, care urmeaz? nemijlocit dup? prima. Cвnd aceste molecule ajung s? se afle al?turi, aminoacidul de pe prima molecul? de ARN-t trece pe cea de-a doua molecul? de ARN-t, unindu- se cu aminoacidul acesteia. Оn acest fel prima molecul? de ARN-t se pomene?te lipsit? de aminoacid ?i iese оn citoplasm?, оn timp ce cea de-a doua molecul? de ARN-t con?ine doi aminoacizi, uni?i prin leg?tur? peptidic?. Оn continuare, ribozomul se deplaseaz? cu o triplet? de-a lungul moleculei de ARN-i ?i оn el оntr? o nou? molecul? de ARN-t, a c?rei anticodon este complementar fa?? de cea de-a treia triplet? (codon) a ARN-i din ribozom. Dipeptida (sau primii doi aminoacizi) se desprinde de cea de-a doua molecul? de ARN-t ?i trece pe cea de-a treia molecul? de ARN-t numai ce оntrat? оn ribozom. Оn acest fel se pomenesc unul lвng? altul trei aminoacizi lega?i оntre ei ?i procesul se repet?, pвn? cвnd este translat ultimul codon al ARN-i. Оn mod obi?nuit fenomenul transmiterii informa?iei genetice este comparat cu modul de func?ionare al unei ma?ini de scris, unde dup? fiecare ap?sare a clapelor careta se deplaseaz? cu o liter?, f?cвnd loc pentru imprimarea urm?toarelor, pвn? nu este dactilografiat tot textul. Оncheind transmiterea informa?iei, ribozomul p?r?se?te firul de ARN-i ?i se localizeaz? iar??i оn citoplasm?. Moleculele de ARN-i pot avea, оn dependen?? de num?rul de gene (cistroane) pe care le con?in, diferite m?rimi. Este limpede faptul c? dac? ctirea de pe o molecul? lung? de ARN-i ar fi efectuat? de un singur ribozom, sinteza proteinei s-ar desf??ura оncet: iat? de ce la translarea unor astfel de molecule de ARN-i ribozomii lucreaz? prin «Metoda de brigad?», cвteva zeci de ribozomi unindu-se ?i formвnd a?a-numi?ii poliribozomi, sau, mai simplu, polizomi. Dar cum, totu?i , afl? ribozomii din care cap?t al moleculei de ARN-i trebuie s? оncap? translarea informa?iei genetice? S-a stabilit c? ambele capete ale moleculei de ARN-i sunt marcate distinct de anumite grupe. La unul din capete exist? grupuri fosfatice (оnsemnate conven?ional prin ppp- uri latine?ti), iar la altul-grupa hidroxil? (ON). Prescurtat ele sunt оnsemnate respectiv prin 5' ?i 3'. Ribozomii se deplaseaz? оntotdeauna de la cap?tul 5' spre cap?tul 3', a?a cum e ar?tat pe schema ce urmeaz?: 5' PPP-uri AUG-GCU-UCU-AAC-UUU-CGA-AAC-CUG ON... 3'. S-a mai constatat ?i faptul c? оn moleculele acizilor nucleici nu toate tripletele sunt citite. Asemenea triplete ca UAG, UAA ?i UGA sunt repartizate оn locuri diferite: la оnceputul, la sfвr?itul sau оn sectoarele medii ale lan?ului оntre anumite gene. Datorit? faptului c? nu sunt translate, aceste triplete servesc ca un fel de zone de frontier? оntre genele pe care sinteza lan?urilor polipeptidice se оntrerupe. Cu ce ar putea fi comparat? activitatea codului genetic? Vom aduce aici un exemplu interesant din cartea lui X. Raubah «Enigmele moleculelor». Catena polipeptid? ne-o putem imagina ca pe un tren de marf?, iar compunerea catenei peptide poate fi comparat? cu formarea acestui tren. La centrul de comanda (оn nucleul celulei) este preg?tit? o list? оn care se indic? succesiunea vagoanelor (o caten? de ADN). Aceast? informa?ie urmeaz? s? fie transmis? la sta?iunea de sortare (ribozomele din citoplasm?). Translarea este efectuat? de un teleimprimator de construc?ie special?. Pentru ca teleimprimatorul s? poat? func?iona, lista ini?ial? trebuie s? fie transcris? pe una complementar? (ARNi). Оn procesul acestei transcrieri se produce transformarea lui CE оn G, lui G оn CE, lui T оn A. Teleimprimatorul mai are o particularitate: de fiecare dat?, cвnd la transformarea lui A trebuie s? apar? semnul T, teleimprimatorul scrie U, dup? cum se indic? mai jos. Lista ini?ial? (catena ADN) TAC GAT CCC AGG CGT CAA AAG ATA ATT Transcrierea AUG CUA GGG UCC GCA GUU UUC UAU UAA Lista complementar? (ARNi) Acum aceast? informa?ie transmis? prin teleimprimator este tradus? cu ajutorul tabelelor codului (translarea). Traducerea оi indic? ?efului de manevr? succesiunea оn care trebuie cuplate vagoanele. Mii de vagoane a?teapt? s? fie aduse la trenul care se formeaz?. O mic? locomotiv? electric? de manevrare (este a treia varietate de ARN - ARN de transport) trage vagoane aparte la cocoa?a de tiraj. ?eful de manevr? formeaz? acum trenul оn conformitate cu traducerea pe care a primit-o. Se ob?ine urm?toarea succesiune a vagoanelor (aminoaczilor); Met-Leu-Gli--Ser-Ala-Val-Fen-Tir - sfвr?it. AUG este semnalul de start din ARNi: d? ordinul s? se оnceap? sintetizarea catenei peptidice; ARNt- aduce la locul de sintetizare aminoacidul metionina (Met.). Met- este locomotiva electric?. Apoi tripleta CUA trebuie s? aduc? ?i s? cupleze cel?lalt vagon - aminoacidul leucina (Leu), apoi tripleta GGG - glicina (Gli) ?. a. m. d. Astfel, conform «planului de construc?ie» pus оn ADN, catena polipeptid? (trenul) cre?te, datorit? aminoacizilor (vagoanelor) aduse ?i cuplate la locurile lor. Terminarea form?rii trenului este indicat? оn lista complementar? de tripleta UAA. Tot despre aceasta semnalizeaz? ?i ceilal?i codoni finali - UAG ?i UGA. La sfвr?itul acestor referin?e despre moleculele ereditare poate s? se nasc? оn mod firesc urm?toarea оntreb?ri: codul genetic este unul ?i acela?i pentru toate organismele sau, de exemplu, оntre cel al plantelor ?i animalelor exist? anumite diferen?e? R?spunsul la aceast? оntrebare este pozitiv. Mecanismul general de sintez? a proteinelor este universal pentru toate organismele vii. Pentru majoritatea aminoacizilor s-a constatat o coinciden?? deplin? a codonilor din organisme, f?cвnd parte din regnuri diferite, la unele organisme, оns?, codonii prezint? anumite devieri care se explic? prin caracterul degenerativ al codului. Оn acest fel, «limbajul» genetic al naturii este unitar, dar оn el exist? anumite «dialecte», ca, de altfel, оn toate limbile lumii. 4.4 Mecanismul de repara?ie a defectelor din ADN Acizii nucleic ca oricare alte molecule organice, oricвt ar fi ap?rate de celule, sunt supu?i permanent ac?iunii celor mai diferi?i factori ai mediului. De aceea ace?tia modific? structura armonioas? a acizilor ?i, respectiv, func?iile, pe care le realizeaz?. Din modific?rile principale ce se produc оn ADN fac parte: substituirea, excluderea ?i amplasarea bazelor. Aceste transform?ri din ADN au fost numite muta?ii genice. Ele toate conduc la denatur?ri оn structura primar?, precum ?i оn cele secundar?, ter?iar? ?i cvarternar? a proteinelor. Aceste modific?ri sunt succedate de propriet??i-le lor func?ionale, fapt ce influen?eaz? direct asupra func?ion?rii celulelor ?i a оntregului organism. Muta?iile genice se mai numesc ?i boli moleculare, deoarece acestea provoac? adesea modificarea tipului de metabolism. La om au loc peste o mie de aceste boli moleculare, printre care cit?m galactozemia, alcaptonuria, fenilcetonuria, drepanochitoza ?. a. Celulele sangvine ro?ii (eritrocitele normale) au o form? rotund? sau elipsoid?. Dac? оn timpul sintezei p?r?ii proteice a hemoglobinei acidul glutamic (Glu) оn pozi?ia 6 este substituit cu valina (Val), va apare оn loc de hemoglobin? normal? (HbA) o hemoglobin? anormal? (HbS). Eritrocitele cu hemoglobin? anormal? au o form? de secer? ?i nu sunt оn stare s? оndeplineasc? func?ia lor de baz? - s? aduc? oxigenul la toate ?esuturile organismului. De aceea pruncii care sufer? de aceste boli moleculare ca regul? tr?iesc aproximativ doi ani ?i mor de anemie - insuficien?? de oxigen. Acestea sunt fenomenele ap?rute оn urma denatur?rii codului genetic. Factorii mediului оnconjur?tor, care exercit? o ac?iune direct? asupra moleculelor acizilor nucleici, provocвndu-le muta?ii de diferite tipuri, sunt, оn primul rвnd, diferitele radia?ii ionizante-?i numero?ii agen?i chimici. Num?rul lor total este atвt de mare, оncвt, dac? celulele n-ar fi ocrotite de ei, ar fi imposibil? apari?ia unei descenden?e s?n?toase. Natura, оns?, a avut grij? s? оnarmeze la timp celulele cu un sistem puternic de ap?rare contra ac?iunii factorilor mutageni. Savan?ilor le-a revenit sarcina s? descopere taina sistemului de protec?ie a celulelor. Оn deceniul al ?aselea s-a оnceput studierea sistematic? a ac?iunii radia?iei asupra celulelor, ?i, оn primul rвnd, asupra genelor lor, precum ?i cercet?rile metodelor de protec?ie a organismelor contra iradierii. Оn aceste cazuri experien?ele оncep prin utilizarea organismelor monocelulare, care, de regul?, se aseam?n? оntre ele. Suspensiile de celule sunt expuse la raze оn doze crescвnde ?i savan?ii caut? s? determine rezisten?a lor biologic? dup? expunere. Odat? A. Chelner a schimbat condi?iile experien?ei: jum?tate din suspensia iradiat? a celulelor a l?sat-o s? creasc? la оntuneric, cealalt? jum?tate - s? creasc? la lumin?. Rezultatul a fost neobi?nuit. Celulele care au fost supuse la raze оn оntuneric ?i apoi transferate pentru a cre?te la lumin? au supravie?uit mult mai bine, decвt celulele care cre?teau la оntuneric. La sfatul magistrului s?u M. Delbruc a numit acest fenomen Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33 |
|
|||||||||||||||||||||||||||||
|
Рефераты бесплатно, курсовые, дипломы, научные работы, реферат бесплатно, сочинения, курсовые работы, реферат, доклады, рефераты, рефераты скачать, рефераты на тему и многое другое. |
||
При использовании материалов - ссылка на сайт обязательна. |