Современная генетика

conduce oare ea la substituirea oamenilor n?scu?i «оn mod obi?nuit»? A,

Neifah, considerвnd aceste temeri оntemeiate, conchide, оns?, c? ele pot fi

dep??ite, pentru c? e greu a hot?rо ce este mai r?u: a frвna progresul ori

a-i oferi lumii noi motive pentru оngrijor?ri?

Academicianul N. P. Dubinin a exprimat un punct de vedere opus celui

expus mai sus, afirmвnd c? aplicarea metodelor de selec?ie este absolut

lipsit? de perspectiv? оn ce prive?te solu?ionarea sarcinilor amelior?rii

genetice a omului. Oamenii sunt diferi?i din punct de vedere genetic. Dar

trebuie oare s? ne st?ruim s? nimicim aceast? varietate? Оncercarea de a

crea grupuri de oameni, care ar dispune din n?scare de capacit??i

intelectuale de mare valoare, ar avea drept consecin??, conform p?rerii lui

N. P. Dubinin, serioase tulbur?ri ale vie?ii sociale. Aceste grupuri

specializate biologic, indiferent de menirea lor, ar conduce, pe de o

parte, la crearea unei caste оnchise, iar pe de alta – la standartizarea

oamenilor. Dezvoltarea ?tiin?ei, a оncheeat N. P. Dubinin, este un proces

ireversibil.

A. Malinovschii a ocupat ?i el o pozi?ie diferit? de cea a lui A. Neifah.

El a declarat c? dac? cвndva ar deveni posibil? reproducerea gemenilor

geneticii, a «copiilor» ereditare ale oamenilor talenta?i, n-ar trebui s-o

facem. Observ?rile demonstreaz? c? oameni talenta?i sunt cu mult mai mul?i,

decвt ne imagin?m ?i ?tim noi, dar posibilit??ile lor se realizeaz? foarte

lent, chiar ?i оn cazurile favorabile. Оn prezent sarcina principal?, a

subliniat el, const? оn realizarea capacit??ilor poten?iale ale acestor

oameni.

A?a dar, punctul de vedere al lui A. Neifah nu este sus?inut de savan?i.

Nici pe departe nu-l оmp?rt??im nici noi, C?ci e imposibil a-?i imagina o

societate constituit? numai din muzicieni, poe?i, savan?i sau pictori,

oricвt de talenta?i ar fi ei.

Societatea poate progresa оn toate direc?iile, dac? se va reie?i din cea

mai vast? heterogenitate genetic? ?i social? a tuturor membrilor s?i. De

oameni dota?i e nevoie nu numai оn domeniul ?tiin?ei, artelor, culturii ?.

a. m. d. A fi un plugar bun, s? zicem, nu este mai pu?in onorabil decвt a

fi un constructor de rachete sau cor?bii cosmice. Profesia oamenilor de

cвmp, constructorilor de locuin?e, geologilor, ca ?i alte profesii au ?i

ele nevoie de talente. Ob?inerea оn mas? a celor din urm? prin metoda

transplant?rii nucleelor celulari, chiar fiind destul de rafinat?, ar

p?rea absolut de prisos. Dar numai natura, prin intermediul reproducerii

cunoscute a oamenilor, poate da na?tere unei diverse variet??i de

aptitudini ?i talente ale membrilor societ??ii.

J. Fletcer, teolog din Occident ?i specialist оn problemele eticii

medicale, consider? оntemeiat orice control genetic, deoarece el va izb?vi

omenirea de anomalii ?i boli genetice. Fletcer atac? cu vehemen??

«conservatorii» care propun s? fie interzise, oprite experimentele оn

domeniul ingineriei genice sau s? fie declarat un moratoriu cu privire la

ele. Оn cartea «Etica controlului genetic» el оncearc? s? dea o ripost?

acelora care acuz? adep?ii ingineriei genice ?i оnmul?irii clonale de

faptul c? distrug familia, dezumanizeaz? ?i depersonalizeaz? omul. Fletcer

afirm? c? reprezent?rile despre familie, om ?i via?? trebuie s? se schimbe

esen?ial, modific?ri respective trebuie s? sufere ?i morala. Se poate

ajunge la aceea, declar? Fletcer, c? vor fi puse la оndoial? chiar ?i

unele «adev?ruri» biblice. Unul din ele, «z?mislirea neprih?nit?», el o

consider? prototip al оnmul?irii clonice.

Anume aceasta , probabil, оl nelini?te?te оn primul rвnd pe Fletcer. Iat?

ce idee le ofer? el ascult?torilor s?i: fecioara Maria a fost prima femeie

asupra c?reia s-au f?cut experien?e de c?tre «reprezentan?ii laboratorului

ceresc». Astfel ?tiin?a de pe P?mвnt abia acum se apropie de cele care au

fost demult cunoscute de c?tre creatorul Universului.

Оn оncheiere expunem opinia cunoscutului specialist оn domeniul

geneticiii medicale N. P. Bocicov, opinie ce reflect? punctul de vedere al

majorit??ii savan?ilor: «...atвta timp cвt societatea nu va atinge un nivel

respectiv de dezvoltare ?i genetica nu va pune st?pвnire complect? asupra

genotipului omului, nu trebuie s? se produc? nici un fel de amestec оn

ereditatea lui».

17.3 Controlul genetic la om: pro ?i contra

Оn ultimii ani, datorit? elabor?rii metodelor de manipulare a celulelor

?i a embrionilor animalelor ?i a posibilit??ii de aplicare a acestora

asupra omului, оn Occident iau amploare noi abord?ri eugenice, ce ?in de

ideea amelior?rii omului. A luat na?tere neoeugenica, care predica forme

«umane» de transformare a eredit??ii omului, mai alee prin interven?ia

molecularo-genetic? оn genotipul s?u.

Se presupune c? omul care a fost supus ac?iunilor eugenice va corespunde

mai bine esen?ei sale: va fi mai dezvoltat din punct de vedere fizic ?i

intelectual, va avea un intelect creator superior, va fi mai bun, mai

sincer.

Aceste proiecte neoeugenice demonstreaz? esen?a lor lipsit? de sens atвt

din punct de vedere al concep?iei despre lume, cвt ?i din punct de vedere

metodologic, deoarece ele prezint? denaturat esen?a omului, orienteaz? spre

social-biologism. Ele trebuie respinse ?i din considerente etico-morale,

deoarece pun la оndoial? principalele valori ale existen?ei omului, cum ar

fi dragostea, sentimentele p?rinte?ti ?. a.

Se discut? mult ?i problema cu privire la admisibilitatea manipul?rilor

experimentale ale omului. Probleme etice deosebit de delicate ?i complicate

apar оn cazurile cвnd omului i se aplic? metodele controlului genetic,

adic? ce se poate ?i ce nu se poate face cu el.

Оn leg?tur? cu aceasta savan?ii din Occident propag? punctul de vedere

conform c?ruia practica controlului genetic are numai valoare ?tiin?ific?,

neglijвnd valorile sociale, umanitare ?i etice, ce ?in de aceasta .

O tratare original? a problemei eticii controlului genetic o g?sim оn

cartea lui P. Ramsei «Omul fabricat». Referindu-se la genetica lui G.

Meller, Ramsei afirm? c? r?mвne doar o singur? metod? de prevenire a

viitoarei catastrofe genetice, ?i «aceast? metod?, indiferent de faptul

dac? ne place sau nu, este metoda controlului consecvent al reproduc?iei

oamenilor».

Ramsei оnainteaz? dou? propuneri. Prima – ofensiv? direct? contra

muta?iilor genetice d?un?toare prin inter-mediul «chirurgiei genetice»

asupra genelor care s-au modificat periculos. El consider? c? nu e departe

timpul cвnd aceasta va fi realizat? de eugenica «preventiv?» sau

«negativ?». Cum numai omul va fi оn stare s? substitue o gen? «proast?» cu

una «bun?» va apare posibilitatea cre?rii unui program al eugenicei

«pozitive» sau al perfec?ion?rii genetice «progresiste». Оn a doua

propunere Ramsei о?i concentreaz? aten?ia asupra fenotipului omului, avвnd

оn vedere «controlul eugenic dirijat al na?terilor», «selec?ia p?rin?ilor»,

«alegerea embrionilor» оn procesul de reproduc?ie a omului.

Precum vedem, Ramsei admite posibilitatea unui sever control etic numai

cвnd e vorba de morala uman?, respectвndu-se doar «libertatea voin?ei» ?i

«libertatea gвndirii».

La cel?lalt pol se situeaz? concep?iile acelora care se opun categoric

oric?rui amestec оn genetica omului, care condamn? aceast? orientare

?tiin?ific? ca fiind amoral?, periculoas? pentru neamul omenesc ?i de

aceea, zic ei, ea trebuie s? fie interzis? оn mod categoric. Aceast? opinie

e sus?inut?, de regul?, de oamenii care-s departe de ?tiin??.

Cea mai r?spвndit? ?i mai influent? este pozi?ia sus?inerii оn principiu

a ideii controlului genetic, dar cu anumite restric?ii etice.

S? examin?m unele domenii ale geneticiii medicale оn care aplicarea

metodelor controlului genetic este absolut necesar?. Din ele fac parte:

tratamentul intrauterin оn etapele tвrzii de graviditate; оns?mвn?area

artificial? оn cazurile de sterilitate a b?rbatului, precum ?i la alegerea

sexului viitorului copil; fecundarea ?i cre?terea оn eprubet? a ovulelor

pentru transplantarea embrionului оn uterul femeii ce sufer? de

impermeabilitatea trompelor; interven?ia chirurgical? оn cazul unor

sindromuri cromozomice ale f?tului.

Bolile eviden?iate la f?t se trateaz?, de obicei, cu medicamente, fiind

administrate оn organismul mamei. Galactozemia (tulburarea metabolismului

glucidic), boal? ereditar?, se trateaz? prin diet?, care exclude lactoza,

iar aciduria metilmolonic? – prin injectarea intramuscular? a vitaminei

B12.

Оn anul 1961 pentru оntвia oar? s-a reu?it diagnosticarea intrauterin? ?i

tratamentul incompatibilit??ii Rezus a mamei cu f?tul. Este deocamdat?

singurul caz de substituire intrauterin? a sвngelui la f?t.

Оns?mвn?area artificial? se practic? pe larg ?i permite multor familii

sau femei singure s? aib? copii. Pe lume tr?iesc sute de mii de oameni,

care au fost concepu?i оn urma оns?mвn??rii artificiale. Necesitatea re-

curgerii la aceast? metod? ?ine оn primul rвnd de sterilitatea so?ului sau

de existen?a unui defect ereditar. Sterilitatea b?rba?ilor constituie

10–15% din cazurile lipsei de copii. De aceasta sufer? aproximativ 10% din

perechile conjugale.

Se practic? atвt оns?mвn?area cu sperm? proasp?t?, cвt ?i cu sperm?

congelat?. Tehnica congel?rii le-a permis b?rba?ilor ce au o cantitate

insuficient? de sperm? s-o acumuleze оn cantitatea suficient? pentru a se

realiza оns?mвn?area eficace, adic? pentru a avea copii.

Оns?mвn?area artificial? le permite p?rin?ilor s? aleag? sexul viitorilor

lor copii. Tehnica acestei metode const? оn separarea spermei prin

centrifugare, desp?r?ind spermatozoizii, care poart? cromozomii X ?i

genereaz? na?terea feti?elor, de spermatozoizii cu cromozomii Y, care

genereaz? na?terea b?ie?ilor. Spermatozoizii necesari sunt introdu?i оn

ovulul extras оn prealabil din uter ?i p?strat оntr-un mediu special.

Ovulul fecundat оn felul acesta este оntors iar??i оn uter, unde trece

toate etapele de dezvoltare, pвn? la na?terea copilului.

Pentru prima dat? programarea sexului copilului a fost efectuat? оn SUA,

iar оn anul 1986 a fost ob?inut оn Italia ?i Japonia. Savan?ii consider? c?

metoda poate fi aplicat? atunci cвnd trebuie evitate unele boli

congenitale, ca hemofilia, care se transmite prin ereditate numai fiilor.

?tiin?a a fixat ziua primului caz de na?tere a unui copil conceput оn

eprubet? – 25 iulie anul 1978. Оn aceast? zi оn ora?ul englez Oldhem a

ap?rut pe lume o feti?? Luiza. Mama ei, Lesli Brown, оn vоrst? de 31 de

ani, nu putea avea copii din cauza impermeabilit??ii trompelor. Ea a

acceptat propunerea tвn?rului medic P. Steptou de la spitalul din Oldhem ?i

a cunoscutului embrionolog R. Edvards de la Universitatea Chembrij, care i-

au propus s? оncerce o fecundare artificial?. Cu ajutorul laparoscopului

(aparat pentru examinarea vizual? a cavita?ii corpului), medicii au ales

foliculul potrivit a c?rui dezvoltare a fost stimulat? оn prealabil cu

hormoni, apoi оn el s-a injectat un ac ?i s-a absorbit con?inutul lui

оmpreun? cu ovulul. Ovulul a fost fecundat оntr-un mediu nutritiv cu sperma

so?ului ?i dup? o cultivare de dou? zile ?i jum?tate morula precoce

(embrionul la etapa de 8 blastomeri) a fost introdus? оn uterul mamei.

Implantarea a trecut cu succes.

La s?pt?mвna a 16-ea de graviditate s-a efectuat diagnosticul prenatal al

cromozomilor f?tului ?i s-a constatat c? se dezvolt? normal. La vвrsta de 7

luni f?tul s-a n?scut, efectuвndu-se o opera?ie cezarian?. Astfel a ap?rut

pe lume o feti?? cu o greutate de 2400 grame. Fiind оntrebat? dac? ar

accepta o nou? opera?ie, Lesli Braun a r?spuns afirmativ: atвt de mare i-a

fost fericirea de a deveni mam?.

Aceast? metod? de tratare a sterilit??ii a оnaintat, ca ?i fecundarea

artificial?, o serie de probleme de ordin juridic ?i moral. Оn Anglia au

ap?rut articole оn care se punea оntrebarea: poate oare copilul conceput

din game?ii altor donatori, nu a propriilor s?i p?rin?i, considerat ca

legal? Atвt timp cвt juri?tii ?i sociologii erau preocupa?i de aceast?

problem?, au mai fost concepu?i оn acela?i fel, s-au dezvoltat ?i s-au

n?scut оnc? 20 de copii. Recordul оn acest caz оi apar?ine Australiei – 13

na?teri: 8 feti?e ?i 5 b?ie?i.

Na?terea Luizei Braun, precum ?i a celorlal?i copii care au tr?it cвteva

zile оn afara mediului natal au fost evenimente ce au deschis o er? nou? nu

numai оn medicin?, ci ?i оn sferele eticii, moralei, problemelor sociale, a

progresului tehnico-?tiin?ific оn genere. S-a f?cut un pas, care a deschis

un cвmp larg de activitate ?i de cercetare a tainelor na?terii omului. Nu-i

de mirare, C?ci оn jurul acestei probleme s-au aprins discu?ii aprige:

reprezentan?ii religiei sunt foarte irita?i, mul?i savan?i manifest?

оngrijorare. Este destul s? ne imagin?m, bun?oar?, оn ce situa?ie delicat?

ar nimeri savan?ii, dac? s-ar descoperi c? copiii n?scu?i оn felul acesta

au diverse defecte sau sufer? de tulbur?ri serioase, provocate de

dezvoltarea lor embrionar? atвt de neobi?nuit?. Dac? medicina n-a g?sit

оnc? mijloace cardinale pentru eliminarea din fondul genetic al omenirii a

defectelor genetice cunoscute, oare nu va cre?te num?rul lor?

Vestitul embrionolog A. Mac Loren, membru al societ??ii regale a Marii

Britanii, luвnd cuvвntul la ?edin?a de оncheiere a Congresului

interna?ional al biologilor, ce a avut loc оn ora?ul Bazel, august 1981, a

men?ionat оn leg?tur? cu cele expuse mai sus c? problema natalit??ii este

foarte complicat? ?i c? nu poate fi rezolvat? decвt pe calea manipul?rilor

chirurgicale cu embrionii. De aceea nu trebuie s? pun? obstacole оn calea

solu?ion?rii ei.

Aceast? opinie a lui A. Mac Loren poate fi acceptat? f?r? rezerve atunci

cвnd e vorba de sterilitatea femeii ce nu poate fi vindecat? prin nici o

alt? metod?. Dar, dup? p?rerea noastr?, altfel trebuie tratate оncerc?rile

acelora ce vor s? оndrept??easc? na?terea copiilor prin aceast? metod?

Atunci cвnd ea nu este absolut necesar?. O vedet? de cinema, de exemplu, nu

dore?te s?-?i strice talia din cauza gravidit??ii. Sau o doamn? bogat? nu

dore?te s? se оmpov?reze ?i las? aceast? «munc?» original? pe sama slugii,

limitвndu-se doar la acordarea оn «fondul reproducerii» a ovulului s?u.

Acest ovul poate fi fecundat artificial de celulele sexuale ale b?rbatului

ei sau, dac? nu-l are, de sperma unui donator ales special оn acest scop.

Aceste lucruri nu-s un rod al fanteziei, c?ci anume a?a procedeaz? de

acum multe femei оn SUA. Femeile negre s?-race sunt gata оntotdeauna pentru

dolari s? joace rolul de mediator, de incubator viu ?i s? produc? copii

str?ini pentru st?pвnele lor albe. Оntr-o emisiune a televiziunii centrale

a fost prezentat? o convorbire cu una dintre aceste mame adoptive. La

оntrebarea ce simte cвnd poart? un copil str?in, ea a r?spuns f?r? a ?ov?i:

nimic, a?a mi-i meseria, doar nu este copilul meu!

Astfel chiar un sentiment atвt de puternic, precum e maternitatea,

pierde orice sens pentru femeile gravide care poart? un f?t str?in. Una

dintre cele mai intime ?i sacre func?ii ale organismului feminin se

transform? оntr-o simpl? meserie. Acest lucru nu poate fi оndrept??it nici

?tiin?ific, nici moral, nici etic ?i este apreciat ca imoral ?i antiuman.

17.4 Ereditatea patologic? ?i criminalitatea

Оn sfвr?it trebuie s? ne mai oprim asupra unei probleme de importan??

social?: interdependen?a criminalit??ii cu ereditatea patologic?. Problema

este foarte contradictorie, ?i adesea ea este interpretat? foarte divers.

Caracterul criminal este un fenomen biologic sau social? ?i pentru c? nu

exist? un r?spuns univoc la aceast? оntrebare ea trebuie examinat? paralel

cu cea a esen?ei omului. Ce este omul, o fiin?? biologic? sau social??

Discu?iile оn aceast? tem? continu? pвn? оn prezent. Totu?i, оn ultimul

timp majoritatea savan?ilor ?i filozofilor au ajuns la o p?rere unic?: omul

este o fiin?? biosocial?. Dac? este a?a, atunci trebuie s? c?ut?m ?i s?

g?sim cauzele concrete ale faptelor sale оn fiecare situa?ie concret?.

Vom aduce cвteva exemple. Оn cartea lui G. Grigoriev ?i L. Marhasev «Cum

s? devii inteligent», L„ 1973, se men?ioneaz? c? a fost descoperit

«dosarul» unei familii unice оn felul ei – al familiei Iucche. Pe parcursul

a 75 de ani 200 din cei 870 de membri ai ei au devenit ho?i ?i uciga?i, 90

– prostituate, 280 aveau defecte fizice ?i psihice, 300 de copii s-au

n?scut mor?i. Se isc? оntrebarea: nu e oare asta o dovad? c? exist? anumite

«gene ale criminalit??ii»?

Cunoscutul geneticiian V. P. Efroimson a analizat cercet?rile din SUA,

Japonia ?i din cвteva ??ri din Europa Occidental?, efectuate pe parcursul a

40 de ani, s-au studiat cвteva sute de perechi de gemeni ?i s-a clarificat

c? оntre gemenii univitelini - criminali concordan?a alc?tuie?te 63%, pe

cвnd оntre cei heterovitelini – numai 25%.

Savan?ii examineaz? cauzele actelor criminale оn dependen?? de unele

anomalii cromozomice. Dup? cum am mai men?ionat, se cunosc cвteva anomalii

cariotipice, ce contribuie la comportamentul criminal: b?rba?ii cu

cariotipurile XXY ?i XYY, sunt mai mult predispu?i la infrac?iuni decвt cei

obi?nui?i XY. Acest lucru оl confirm? ?i datele aduse оn cartea lui N. P.

Dubinin, I. I. Carpe? ?i V. N. Cudreav?ev «Genetica, comportamentul,

responsabilitatea». M., 1982. Оn ea au fost generalizate cercet?rile

efectuate оn lumea оntreag? cu privire la interdependen?a criminalit??ii cu

ereditatea patologic?. Au fost studia?i 100 mii de oameni. Rezultatele

arat? c? printre oamenii care nu s-au compromis, frecven?a acestor

cariotipuri alc?tuie?te оn mediu 0,1%, printre criminalii normali din punct

de vedere psihic – de 3,5 ori mai mult, iar printre bolnavii psihici cu

comportament antisocial – de 6,6 ori mai des. Aceast? frecven?? este

deosebit de caracteristic? pentru b?rba?ii cu sindromul Klinefelter (XXY).

Copiii cu acest sindrom se оntвlnesc cu o frecven?? de 1 la 450 de b?ie?i,

iar la examenul medical al contingentului de b?rba?i deficien?i mintal,

care se afl? оn institu?iile medicale speciale, frecven?a acestui sindrom

spore?te: 1 la 100. Printre criminalii deficien?i mintal num?rul acestor

bolnavi este оnc? mai mare: 1 la 50. Fenomene asem?n?toare sunt

caracteristice ?i pentru bolnavii cu sindromul Daun, atвt pentru b?rba?i,

cвt ?i pentru femei.

Copiii cu anomaliile cromozomice indicate mai sus sufer? de tulbur?ri

func?ionale ale sistemului nervos ?i deficien?? mintal? evident?.

Statistica arat? c? multe defecte ale aparatului genetic al omului pot

influen?a оntr-o anumit? m?sur? asupra comportamentului lui agresiv. De

aceea diagnosticarea intrauterin? este foarte necesar?.

Оnseamn? oare aceasta c? trebuie s? se introduc? controlul genetic

for?at al femeilor gravide, pentru a se eviden?ia ?i a se extirpa, de

exemplu, embrionii cu garnitura de cromozomi X((, care se consider?

deosebit de r?spвndit? printre persoanele ce s?vвr?esc crime, recurgвnd la

violen??? «Se poate оntвmpla oare, – оntreab? sociologul american A.

Et?ioni,– c? оn curвnd va veni acea zi cвnd societatea va exercita presiuni

asupra p?rin?ilor ?i le va cere s? supun? avort?rii copiii lor «criminali»

care оnc? nu s-au n?scut?»

Fiind оntrebat de ce un om se abate cu u?urin?? de la calea dreapt? ?i

este оn stare s? devin? infractor, iar altul nu devine, chiar оn cele mai

grele оmprejur?ri, cunoscutul geneticiian Iu. A. Cherchis d? un singur

r?spuns: pentru c? to?i oamenii sunt diferi?i – ?i nu din ziua na?terii,

dar оnc? din momentul cвnd au fost concepu?i. Fiecare are genotipul s?u, pe

baza c?ruia , оn interac?iune cu mediul, i se dezvolt? particularit??ile,

inclusiv cele ale psihicului. Desigur, nu exist? gene ale «criminalit??ii»

?i ale «bun?cuviin?ei», precum nu exist? gene ale inteligen?ei sau

prostiei, egoismului sau altruismului, blвnde?ii sau r?ut??ii ?. a.

Particularit??ile comportamentului omului оn mare parte sunt determinate

genetic, iar formarea ?i dezvoltarea lor depinde de mediul social. Exist?

infractori asupra c?rora educa?ia nu influen?eaz?. Оn aceste cazuri trebuie

cercetate particularit??ile biosociale ale infractorului, pentru a alege

m?surile educative ?i de pedeaps? eficiente ?i obiective din punct de

vedere social.

Оn diferite ?ari se efectueaz? experimente оn domeniul ingineriei

genetice, ?inвndu-se cont de perspectivele aplic?rii ei la oameni, ?i care

pot fi realizate treptat pe m?sura dezvolt?rii ?tiin?ei ?i a societ??ii,

economiei ?i culturii ei pe m?sura form?rii omului nou, a cre?terii

con?tiin?ei sale, оn sferele social? ?i etic?, оn rela?iile de familie ?.

a. Aceste experimente sunt de esen?? profund umanist? ?i sunt subordonate

principiului superior al societ??ii noastre – binelui omului, dezvolt?rii

lui libere ?i multilaterale.

Bibliografie:

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33