|
Современная генетикаn-au dovedit оnc? s? оntre оn contact cu mediul social, care n-au trecut оnc? minimumul elementar de instruire ?i educa?ie? Aceea?i оntrebare se poate referi ?i la personalit??ile remarcabile care se dezvolt? оn aceea?i familie cu altele destul de mediocre. Оntr-adev?r, majoritatea copiilor care se nasc sunt copii obi?nui?i, copii оnzestra?i оntr-un domeniu oarecare se nasc оntr-un num?r mic, iar personalit??i remarcabile, оnzestrate multilateral, adic? oameni geniali, se nasc extrem de rar. Na?terea copiilor geniali aminte?te оntrucвtva loteria. Juc?torii reu?esc, de regul?, s? ghiceasc? unul-dou? numere, mult mai pu?ini – 3-4 ?i cu totul pu?ini – 5-6 numere. iar оn dependen?? de ghicire se stabile?te suma cв?tigului. Cu cвt mai mic? este probabilitatea ghicirii, cu atвt mai valoros este cв?tigul. Ideea a fost exprimat? sugestiv de V. Polвnin. «Na?terea geniului, – spunea el, – este cв?tigul realizat la o loterie lipsit? aproape de cв?tiguri». Ne este dat foarte rar s? auzim despre apari?ia copiilor cu talente deosebite. Una din aceste rare comunic?ri senza?ionale a fost publicat? de ziarul japonez influent «Japan Times». Ea se referea la Chim Iun Von, un seulez de trei ani, care vorbea la fel de liber engleza ?i germana ca ?i coreeana, limba sa matern?. El rezolva cu o nemaiv?zut? u?urin?? probleme dintre cele mai complicate, folosind оn acest scop calculele diferen?iale ?i integrale. Chim Iu este me?ter la scrisul caligrafic, scrie versuri foarte bune ?i cite?te ziarele. P?rin?ii acestui fenomen – Chim Su Son, fizician, оn vвrst? de 33 de ani ?i Iu Mun Hiun, cadru didactic la Universitatea din Seul, оn vвrst? de asemenea de 33 de ani - au povestit c? оn a patra lun? dup? na?tere fiului i-au ap?rut dintr- odat? 19 din?i, iar peste dou? zile el a оnceput s? rosteasc? cuvinte. La ?ase luni el a оnceput s? mearg? ?i s? memoreze din auzite denumiri de copaci ?i de animale. La 1 an ?i o lun? Chim оnsu?ise destule cuvinte engleze?ti, pentru a vorbi satisf?c?tor engleza. Peste o lun? el a оnceput s? vorbeasc? germana. La un an ?i jum?tate a оnceput s? scrie cu o pensul? mic?, ?i cu tu?, iar la doi ani a оnceput s?- ?i fac? оnsemn?ri zilnice. Multe dintre оnsemn?rile ?i desenele lui au fost publicate оn ziarele din Seul. Deci, un adev?rat fenomen. Un alt exemplu. Оn anul 1979 la sec?ia preg?titoare a Universit??ii din Moscova a fost primit un b?ie?el de nou? ani – Jalil Said – din Afganistan. Guvernul acestei ??ri a hot?rвt s?-l trimit? pentru continuarea studiilor оn URSS la facultatea de mecanic? ?i matematica a USM (programa pentru ?coala medie el a оnsu?it-o оntr-un an). Jalil a venit оn Uniunea Sovietic? оmpreun? cu tat?l s?u Cherim Said, care urma ?i el s?-?i fac? studiile la Universitate. Dup? o lun? ?i jum?tate de cursuri cu оnv???tori de limba rus?, Jalil a оnceput s? оn?eleag? bine оntreb?rile care i se adresau, s? r?spund? la ele ?i adesea s-o fac? chiar pe traduc?torul pentru tat?l s?u. Dar la оnceput lec?iile mergeau destul de prost. ?i doar atunci cвnd a fost schimbat modul de instruire, luвndu-se ca baz? manualul de matematic?, treburile s-au normalizat. Care este explica?ia acestor cazuri? Ce rol i se atribuie eredit??ii ?i ce rol mediului оn dezvoltarea talentelor cu totul ie?ite din comun? Iat? ce scriu оn leg?tur? cu aceasta cunoscu?i savan?i Ia. Reghinschii ?i A. Scvor?ov: «Ereditatea talentului? Exist? numeroase genealogii care o confirm?: muzica оn familia Bah, astronomia pentru оntreaga genera?ie de astronomi Cassini оn cadrul c?reia s-a desf??urat de la tat? la str?nepot timp de 124 de ani continuitatea оn conducerea observatorului astronomic din Paris; pictura оn familia Macovschii, matematica оn familia Bernulli. Pe de alt? parte, оns?, оn majoritatea cazurilor оnzestrarea ereditar? este determinat? de оmbinarea unui ?ir de оnsu?iri independente... Poate c? anume оn polifactorialitate ?i se ascunde una din cauzele faptului c? chiar ?i оn familiile cu mul?i copii ale geniilor se n??teau atвt de rar copii geniali». «Nu avem motive s? afirm?m c? exist? gene speciale ale genialit??ii; formele de manifestare a talentului uman sunt atвt de variate ?i individual irepetabile, оncвt este mai verosimil s? fie considerate nu urmarea unor gene speciale ale genialit??ii, ci rezultatul unor combina?ii unice, irepetabile оn fiecare caz aparte ale unui ?ir оntreg de gene, care fiecare оn parte nu determin? nici un efect remarcabil. Adev?rul este confirmat ?i de faptul c? оn marea majoritate a cazurilor descenden?a oamenilor de sam? este destul de obi?nuit?». Din aceste opinii se poate trage urm?toarea concluzie general?: nu ac?iunea unor oarecare gene izolate determin? formarea talentului. Fiecare gen? aparte sau o grup? de gene condi?ioneaz? unele оnsu?iri pozitive aparte (temperament, atrac?ie pentru ceva, aten?ie, memorie, spirit de observa?ie, imagina?ie, capacitate de оn?elegere rapid? ?. a. m. d.), iar оmbinarea оntвmpl?toare a unei mul?imi de asemenea оnsu?iri (?i, prin urmare, ?i a genelor care le determin?) оntr-un singur individ contribuie la dezvoltarea maxim? a capacit??ilor sale – adic? a talentului. Probabilitatea оmbin?rii оntr-o singur? persoan? a majorit??ii оnsu?irilor pozitive e foarte mic? – de aici ?i raritatea apari?iei lor оn lume. Tot odat?, se cunoa?te c? nu toate genele se manifest? оntr-un mediu sau altul ?i c? genele asem?n?toare о?i manifest? оn chip diferit ac?iunea оn condi?ii de mediu diferite. Prin urmare, оnsu?i mediul «potrive?te» ac?iunea fiec?reia dintre gene sau a unor blocuri de gene unul fa?? de altul, «?lefuindu-le» efectul general. Tot mediul este cel care joac? rol de «punct de trecere», aprobвnd sau anulвnd aceast? ac?iune general?, adic? stimuleaz? sau inhibeaz? o ac?iune sau alta a individului. Оn acest cadru o importan?? colosal? o are instruirea ?i educa?ia orientat?. Se оn?elege de la sine c? dac? elevul sau studentul nu poate s? asimileze ceva, dar o dore?te, el va fi, pe drept, recompensat, dac?, оns?, este capabil, dar lene?, pe bun? dreptate, va fi mustrat. ?i deoarece toate aceste calit??i determin? rela?iile dintre oameni, manifestarea lor va fi apreciat? оn chip diferit, оn dependen?? de condi?iile concrete ale mediului social. Оn ce prive?te seulezul de 3 ani Chim, nici acest caz nu con?ine nimic supranatural. Pur ?i simplu, exemplul ilustreaz? o dat? оn plus posibilitatea manifest?rii foarte de timpuriu ?i оn diverse domenii a unor capacit??i poten?iale enorme. ?tiin?a nu dispune оnc? de informa?ie suficient? asupra modului оn care recep?ioneaz? lumea оnconjur?toare copilul оn perioada dezvolt?rii sale embrionare. Nu este exclus c? anume aceast? perioad? este fundamental?, hot?rвtoare оn formarea psihicului ?i, prin urmare, ?i a personalit??ii omului. Оn perioada embrionar? dezvoltarea creierului este determinat? de programul .genetic. Programul genetic, – scrie cunoscutul geneticiian sovietic, academicianul N. P. Dubinin, – asigur? posibilitatea manifest?rii sferei spiritual suprabiologice a omului, iar condi?iile sociale transform? aceast? posibilitate оn realitate оn procesul activit??ii de munc?, social de produc?ie a oamenilor, legat? de dezvoltarea vorbirii ?i оnrвurind asupra form?rii gвndirii logico-abstracte». Nu este exclus c? оn viitor no?iunea «mediu social» se va complecta cu starea psihic?, emotiv? оn care se afl? viitoarea mam? оn perioada gravidit??ii. Doar ?i ea este diferit? la diferite mame ?i chiar la una ?i aceea?i mam? la sarcini diferite. 9.3.3 Embriogenetica ?i pedagogia Dac? a?i fost mai mul?i copii оn familie, pute?i – s-o оntreba?i pe mama, cum se sim?ea ea cвnd a?tepta un copil sau altul. Mul?i о?i manifest? оnc? de pe atunci temperamentul... Momentul fecunda?iei ovulului este, de fapt, momentul na?terii unei noi vie?i. Pвn? la el celulele sexuale au parcurs o cale lung? de diferen?iere ?i specializare оn conformitate cu programul genetic al fiec?ruia dintre p?rin?i. Dup? unirea gametului mascul cu cel femel ?i formarea zigotului, оncepe ac?iunea coordonat? a dou? programe genetice ?i realizarea consecvent? a informa?iei ereditare, pe care o con?in, pe parcursul оntregului proces de dezvoltare individual?. De acum la a optsprezecea zi de la concep?ie оncepe s? bat? inima noii fiin?e, la dou? luni organele оi sunt оn temei formate, iar la trei luni ea se manifest? оn toat? plin?tatea: se poate stabili ce este b?iat sau fat?. La patru luni EL sau EA оncep s?-?i caute o pozi?ie mai comod?, iar la cinci unii о?i manifest? deja caracterul. La acest moment copilul simte ?i retr?ie?te toate bucuriile ?i emo?iile mamei, fiind foarte sensibil la dispozi?ia ei ?i reac?ionвnd оn mod corespunz?tor. Se pare c? оn parte la acest fundament se referea L. N. Tolstoi cвnd scria: «Oare nu atunci am ob?inut eu tot cu ceea ce tr?iesc оn momentul de fa??, ?i am agonisit atвt de mult, atвt de repede, оncвt оn оntreaga via?? ce a urmat nu am reu?it s? cap?t nici a suta parte cвt c?p?tasem оnainte? De la un copil de cinci ani ?i pвn? la mine e un singur pas. De la un nou- n?scut pвn? la un copil de cinci ani e o distan?? cumplit?. De la embrion pвn? la nou-n?scut e o pr?pastie, iar de la ne existen?? pвn? la embrion se оntinde nu o pr?pastie, ci ceva de neconceput». Оn psihologie ?i pedagogie se obi?nuie?te s? .se considere c? omul nu se na?te personalitate, ci devine ca atare. ?i aceasta este оntr-adev?r a?a, deoarece personalitatea a оnceput s? semnifice cel mai adesea individualitatea оn raporturile ei sociale. Dar atunci ce urmeaz? s? se considere na?terea omului-apari?ia lui pe lume sau momentul ini?ial al dezvolt?rii sale оn uterul mamei? Doar acele nou? luni care urmeaz? dup? momentul concep?iei noului om sunt mult mai bogate оn informa?ie decвt mul?i dintre anii ce vor urma. «Pot s? demonstrez c? multe din ceea ce consider?m specific uman, c?p?tat de om dup? na?tere, оn realitate se con?ine оn genetica noastr?, se afl? оn natura noastr? оn forma unor raporturi fixate ale structurilor nervoase», – scria remarcabilul fiziolog, academicianul P. Anohin. Aceast? declara?ie permite s? se considere c? formarea personalit??ii оncepe .in procesul dezvolt?rii embrionare a copilului, iar manifestarea particularit??ilor ei оncepe la diferi?i oameni оn momente diferite. Nu f?r? temei se spune devenirea, ?i nu apari?ia personalit??ii; ?i nu a personalit??ii оn general, ci a unui om concret. «Nu este exclus, - scrie cunoscutul psiholog Ia. L. Colominechii, – c? оntr-un viitor nu prea оndep?rtat s? se formeze un domeniu special al pedagogici – pedagogia embrionar?, ?tiin?a despre ac?iunea direct? ?i indirect? (prin intermediul psihicului ?i organismului mamei) asupra form?rii psihicului omului оn perioada dezvolt?rii sale embrionare». Ideea c? fiecare om vine pe lume cu un ansamblu variat de capacit??i a devenit una din tezele de baz? ale concep?iei umaniste despre om. Aproape оn fiecare om exist? capacit??i spirituale poten?ial nelimitate. A fost demonstrat c? miliardele de celule ale creierului omenesc sunt capabile s? оnf?ptuiasc? o munc? cu adev?rat titanic?; problema e, оn ce mod se pot mobiliza ?i folosi la maximum colosalele lor posibilit??i. Оntr-un laborator de psihologie a fost efectuat? o experien?? оn care ex-campionul lumii la ?ah M. Tal a jucat ?ah cu persoana supus? examin?rii. Trei partide acesta le-a jucat оn stare obi?nuit?, iar alte trei-оn stare de hipnoz?, insuflвndu-i-se chipul unuia dintre ?ahi?tii remarcabili din trecut. Tal a cв?tigat. Dup? seans el ?i-a caracterizat оn felul urm?tor partenerul: «Оnainte de hipnoz? am jucat cu o persoan? care abia mi?ca figurile. Оn stare de hipnoz?, оns?, оn fa?a mea st?tea un cu totul alt om, expansiv, energic, оndr?zne?, care juca cu dou? categorii mai bine». O persoan? este considerat? capabil?, dac? manifest? un interes deosebit pentru vre-o preocupare ?i dac? оn acest caz ea оnsu?e?te mai repede ?i mai u?or decвt al?ii cuno?tin?ele, deprinderile, metodele corespunz?toare, dac? ob?ine succese оn domeniul respectiv. Dar оn caz c? nu ob?ine nici un fel de succese? Trebuie considerat? incapabil?? Oameni incapabili nu exist?, exist? oameni care nu ?i-au valorificat capacit??ile, oameni care «?i-au оngropat talentul». Оn prezent a devenit ca nici odat? acut? problema determin?rii hipertimpurii a profilului capacit??ilor copilului, ale adolescentului, pentru a i se putea alege direc?ia de instruire ?i de preg?tire profesional?, care i-ar asigura ?i cuno?tin?ele, ?i dragostea pentru ocupa?ia, pe care el o va exercita cu maxim? d?ruire, ?i deci ob?inвnd maximum de satisfac?ie. Capacit??ile remarcabile se pot оmbina cu o memorie auditiv? obi?nuit?; o memorie vizual? obi?nuit?-cu o capacitate de a reac?iona rapid. Eforturile enorme care se depun pentru ob?inerea instruirii muzicale pot s? nu dea nici m?car o parte mic? din efectul pe care l-ar da cultivarea la acela?i copil a aptitudinilor sale matematice sau lingvistice. Cu alte cuvinte, fiecare adolescent, p?rin?ii ?i pedagogii acestui adolescent trebuie s?-i cunoasc? p?r?ile slabe ?i cele tari ale profilului capacit??ilor cu care este оnzestrat. Fiecare om este poten?ial оnzestrat pentru a activa оntr-un anumit domeniu mai eficient ca al?ii. Doar registrul capacit??ilor umane este infinit, iar num?rul profesiilor trece peste 40 de mii. Prin urmare, rar om care s? nu fie оnzestrat cu un num?r de aptitudini suficiente pentru a putea munci creator, cu toat? d?ruirea, pentru a se putea realiza plenar. Este limpede c? orice profesie se cere aleas? conform оnclina?iilor pe care le avem. «Dac? оns? ne-am ales o profesiune pentru care nu avem capacit??ile necesare, nu o vom practica nici odat? оn mod onorabil... Cel mai firesc rezultat va fi atunci dispre?ul fa?? de noi оn?ine; dar exist? oare sentiment mai chinuitor...» medita la timpul s?u tвn?rul Marx. Problema privind influen?a relativ? a eredit??ii ?i a mediului asupra tr?s?turilor individuale ale omului continu? s? fie departe de a fi rezolvat? definitiv. Dar deja оn prezent este limpede c? ignorarea deosebirilor genetice dintre oameni оn ceea ce prive?te particularit??ile de intelect sau caracter are repercursiuni negative asupra instruirii ?i educa?iei. Iar noi suntem cu to?ii material organiza?i оn chip оntrucвtva diferit. Colosala varietate a aptitudinilor din popula?iile umane reprezint? acea surs? inepuizabil?, pe baza c?reia se realizeaz? progresul tehnico-?tiin?ific ?i social al societ??ii. Noi, p?rin?ii ?i pedagogii, mai avem mult de muncit pentru ca fiecare nou- n?scut s? poat? deveni ceea ce este оn stare s? devin?, s? se realizeze la cel mai оnalt grad. Or, aceasta nu-i chiar atвt de pu?in. Prin urmare, este necesar ca genetica ?i pedagogia s? g?seasc? cвt mai repede limb? comun?, precum au g?sit de acum genetica ?i teoria evolu?iei, genetica ?i selec?ia, genetica ?i microbiologia, genetica ?i medicina. 9.4. Genetica ?i psihologia 9.4.1 Omul ca fiin?? biiosocial? Corela?ia оntre componentele biologice ?i sociale ale omului constituie una dintre cele mai importante probleme, pe care caut? s-o rezolve savan?i din оntreaga lume. Оn cartea «Genetica, comportamentul, responsabilitatea (N. Dubini, I. Carpe?, V. Cudreav?ev, 1982) se scrie: «Recunoscвnd aspectul socializat al propriet??ilor bilologice ale omului nu trebuie se sc?p?m din vedere, c?, fiind o fiin?? vie, el se supune totodat? legilor bilologice fundamentale ?i оn acest sens posed? particularit??ile proprii a tot ce e viu pe P?mвnt». Biologul ?i socialul la om sвnt factori strвns lega?i оntre ei ?i interdependen?i. Astfel, A. Ghezell оn lucrarea «Copiii omului ?i copiii lupilor» ne poveste?te despre unii copii, care de mici, fiind r?pi?i de lupi, au crescut оn mediul acestora ?i pe urm? n-au avut comportare uman?. Оn anul 1920 оn India, оn vizuina unor lupi, au fost g?site dou? feti?e – Amala ?i Camala, care fiind date оn grija savan?ilor a?a ?i n-au mai fost оn stare s? se adapteze la mediul societ??ii umane ?i au murit curвnd. Este bine cunoscut ?i cazul lui Kaspar Hauzer, care fiind izolat timp de 16 ani оntr-un beci, dup? aceea scolarizarea lui a fost imposibil?. Particularit??ile biologice – genotipul s?u individual – omul le cap?t? prin ereditate de la p?rin?i. Totodat? calit??ile omului sunt determinate de mediul ambiant, оn mijlocul c?ruia are loc dezvoltarea lui. Cazurile descrise mai sus demonstreaz? pe deplin acest adev?r. Ca dovad? оn acest sens poate servi ?i faptul c? gemenii monovitelini nu numai c? seam?n? оntre ei ca dou? pic?turi de ap?, adic? sunt identici ca genotip, dar sunt aproape identici ?i ca fenotip. Dac? asemenea gemeni erau desp?r?i?i ?i crescu?i оn medii diferite, ei о?i p?strau complet asem?narea fizic? ?i multe manifest?ri de ordin psihic – temperamentul, оnclina?iile, gusturile – le aveau asem?n?toare. Dup? cum s-a mai men?ionat omul este o fiin?? biosocial?. Evolu?ia biologic? se produce оntr-un timp foarte оndelungat, pe cвnd cea social? оntr-o perioad? mult mai redus?. Оn timpul dezvolt?rii istorice oamenii creeaz? instrumente de munc? ?i оnf?ptuiesc munca, оn procesul c?reia stabilesc rela?ii sociale ?i о?i оmbog??esc cuno?tin?ele. Experien?ele c?p?tate se transmit din genera?ie оn genera?ie ?i, astfel, apare un program social, care se mo?tene?te din str?mo?i. Academicianul A. Leontiev distinge la om trei feluri de experien?e: experien?a mo?tenit? prin program biologic sub form? de instinct; experien?a social istoric? dobвndit? de omenire ?i transmis? prin instruire ?i educa?ie; experien?a individual? pe care o cap?t? fiecare om оn cursul vie?ii personale. Prima cuprinde perioada embrionar? – de la conceperea ?i formarea zigotei pвn? la na?terea copilului. Оn aceast? perioad? se realizeaz? programul genetic cu o oarecare influen?? (prin intermediul organismului mamei) a mediului extern. Atвt factorii pozitivi, cвt ?i cei negativi influen?eaz? corespunz?tor asupra realiz?rii programului genetic al f?tului. Unii savan?i (B. Astaurov, E. Ilin, etc.) afirm? c? genele regleaz? nu numai dezvoltarea fizic? ci ?i comportamentul social al omului. Mediul ambiant nu va educa un pictor, un cвnt?re?, un matematician sau un sportiv eminent dintr-un copil, care nu posed? predispozi?ii ereditare c?tre acestea оnclina?ii, subliniaz? ei. Academicianul N. Dubinin neag? aceast? accentuare a rolului programului genetic. «Nu exist? – scrie el – nici un fel de gene pentru con?inutul spiritual al omului. Caracterele psihicului uman se formeaz? cu ajutorul activit??ii social-practice a oamenilor». Оns?, cum pe drept men?ioneaz? Kleopatra Vnorovschi, practica demonstreaz?, c? fiecare om оnsu?e?te programul social оn felul s?u. De exemplu, оntr-o clas? de elevi se prezint? acela?i program de obiecte, ce trebuie s? fie оnsu?ite. De?i оn timpul pred?rii obiectelor de studiu se ?ine seama de particularit??ile individuale ale elevilor, totu?i nu fiecare dintre ei poate s? le оnsu?easc? la acela?i nivel. Atitudinea elevilor fa?? de obliga?ii, reac?iile lor la sarcinile puse sunt diferite. Str?duin?ele p?rin?ilor ?i оnv???torilor nu оntotdeauna pot orienta copiii оn direc?ia dorit?. Copiii, adolescen?ii, tinerii о?i aleg calea lor proprie, conform intereselor, оnclina?iilor, aptitudinilor. La fiecare om ele sunt diferite ?i ca con?inut ?i ca nivel. Psihologul A. Luria a ajuns la concluzia, c? оn perioada dezvolt?rii psihicului оn ontogenez? ereditatea are o influen?? mai accentuat? cвnd copilul este mic. La etapele mai avansate de dezvoltare procesele psihice se schimb? ?i dependen?a lor de factorii ereditari devine mai mic?. Aici experien?ei individuale оi revine un rol mai pronun?at. Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33 |
|
|||||||||||||||||||||||||||||
|
Рефераты бесплатно, курсовые, дипломы, научные работы, реферат бесплатно, сочинения, курсовые работы, реферат, доклады, рефераты, рефераты скачать, рефераты на тему и многое другое. |
||
При использовании материалов - ссылка на сайт обязательна. |