Современная генетика

Programul genetic variaz? mult de la om la om. Chiar оn aceea?i familie

copiii cresc foarte diferi?i. Programul genetic оn decursul de milioane de

ani s-a schimbat la omenire оn оntregime, оns?, foarte pu?in. Factorii

evolu?iei ?i selec?iei naturale la om joac? un rol mai mic decвt la

animale. Omul ac?ioneaz? asupra naturii оn direc?ia dorit? de el ?i о?i

creeaz? un mediu specific, prielnic existen?ei. Iat? de ce programul social

se schimb? repede. Din genera?ie оn genera?ie el cap?t? forme noi, cea ce

tocmai ?i constituie progresul social. Educa?ia ?i instruirea asigur?

continuitate ?i progres. De?i programul social nu este оnscris оn gene ?i

con?inutul vie?ii psihice nu este ereditar, importan?a factorului biologic

nu treze?te nici o оndoial?. F?cвnd o compara?ie metaforic? putem spune c?

programul genetic prezint? acel fundament material pe care se dezvolt?

suprastructura social? a comunit??ii umane.

9.4.2. Factorii ereditari ?i intelectul

Trebuie de subliniat, c? omul poate s? aib? o experien?? bogat?, s?

posede cuno?tin?e vaste, оns? dup? cum se ?tie, nimeni pвn? azi n-a putut

descoperi vre-un mijloc cum s? elaboreze оn?elepciune prin instruire ?i

educa?ie. Nu degeaba оntr-o zical? moldoveneasc? se spunea: «Cвnd ar cre?te

mintea pe toate c?r?rile, apoi ?i oile ar pa?te-o».

Care este factorul principal оn dezvoltarea inteligen?ei? ?i aici exist?

dou? puncte de vedere, dou? orient?ri:

. orientarea ereditarist?, care recunoa?te ereditatea ca factor

principal оn formarea ?i dezvoltarea inteligen?ei;

. orientarea ambientalist?, care consider? c? totalitatea factorilor

din meidul ambiant determin? nivelul inteligen?ei.

Prima orientare sus?ine, c? inteligen?a omului, gвndirea lui sunt

оnn?scute. Deosebirile оn comportamentul ?i psihicul oamenilor se datoreaz?

unui anumit genotip, unic pentru fiecare dintre noi. Psihicul este

dependent de sistemul nervos, de anumite structuri ale creierului, de

organele de sim?, care se dezvolt? оn baza ac?iunii specifice a anumitor

gene. Capacitatea omului de a se instrui este de asemenea оnn?scut?. Faptul

acesta se datoreaz? aptitudinii omului de a influen?a asupra mediului ?i de

a-l schimba, iar intelectul e o form? superioar? de a se adapta la mediu.

Orientarea ambientalist? sus?ine c? inteligen?a se formeaz? ?i se

dezvolt? datorit? exclusiv factorilor sociali. Progresul social, care este

nelimitat, influen?eaz? activitatea intelectual?, dвndu-i un anumit

con?inut.

Actualmente, afar? de aceste dou? orient?ri diametral opuse, exist? ?i o

a treia, care оmbin? ambii factori: ereditatea ?i mediul ambiant. Prin

urmare, biologicul ?i socialul au rolul lor оn formarea оntregului psihic

uman ?i a specificului fiec?rei individualit??ii.

Omul se na?te cu multe predispozi?ii, care оn cursul vie?ii se pot

manifesta оntr-un mod sau altul оn dependen?? de anumite condi?ii.

Cuno?tin?ele ce le cap?t? fiecare om оn parte amplific? poten?a sa

intelectual?. Instruirea, educa?ia, diversele rela?ii sociale constituie

amplificatori ai dezvolt?rii inteligen?ei. Poten?ele apar ca ni?te

predispozi?ii biologice, iar mediul social, cultura – ca amplificatori ai

acestor predispozi?ii. Diferite medii sociale apar оn rezultatul ac?iunii

diferitor amplificatori. Propriet??ile biologice ne caracteristice speciei

umane nu pot fi dezvoltate la indivizii s?i, oricare ar fi mediul ce-i

оnconjoar?, ?i invers, poten?ele оnn?scute, care exist? оn stare latent?,

pot fi realizate prin crearea de condi?ii corespunz?toare lor.

Se poate oare diagnostica nivelul de inteligen??, aptitudinile mintale

ale omului? ?tiin?a contemporan? dispune de asemenea metode. Dintre ele

principale sunt dou?:

1. Studierea comparativ? a gemenilor;

2. Studierea aptitudinilor mintale prin teste de inteligen??.

Gemenii monovitelini avвnd acela?i genotip prezint? o foarte mare

asem?nare atвt somatic?, cвt ?i psihic?. Aceasta ofer? un material unic

pentru a studia atвt factorul ereditar, cвt ?i ac?iunea mediului оn

dezvoltarea intelectului. Deosebirile ?i asem?n?rile, ce se observ? la

gemenii monovitelini, dintr-o parte, ?i la gemenii bivitelini, din alta,

crescu?i оmpreun? sau separa?i unul de altul, ne demonstreaz? tocmai rolul

eredit??ii ?i a mediului оn manifestarea multor particularit??i, printre

care ?i ale celor intelectuale.

Nivelul de inteligen?? se m?soar? prin coeficientul intelectual (CI),

aflat prin aplicarea testelor de inteligen??. Testele m?soar? variate

propriet??i intelectuale, care se formeaz? ?i se dezvolt? оn decursul

vie?ii individuale. Rezultatele test?rilor efectuate de mai mul?i savan?i

au demonstrat, c? CI la gemenii monovitelini crescu?i оn acelea?i condi?ii

coincid cu 87%, la gemenii monovitelini crescu?i оn codi?ii diferite

coincid cu 75%, pe cвnd la gemenii bivitelini crescu?i оmpreun? sau separat

coinciden?a CI e numai de 50%.

Savantul american Iepsen a ajuns la concluzia c? 80% din coeficientul de

inteligen?? se datoreaz? eredit??ii ?i 20% – mediului.

Norma nivelului mintal este considerat? dezvoltarea medie. Dac?

reprezent?m acest lucru cu ajutorul unui grafic, atunci vom avea la mijloc

intelect normal, mai sus de linia normei – genii ?i supradota?i, iar sub

linie oligofrenii.

La oamenii geniali ?i supradota?i оn mai multe direc?ii CI constituie mai

mult de 100 de puncte. De ace?tea se nasc оn mediu cca 2%. La oamenii

talenta?i, cu inteligen?? foarte bun?, CI=80-100 puncte. Ei sunt dota?i

numai оntr-o oarecare direc?ie (muzic?, pictur?, matematic? etc.) ?i

sonstituie cca 15% din toat? popula?ia uman?. 20% le revin oamenilor

inteligen?i, care о?i ating culmea preg?tirii profesioniste оn cele mai

bune condi?ii de instruire. La ei CI=60-70 puncte. CI la media normal? e de

40-50 puncte prezentate de majoritatea dintre noi. Pentru mediocri, care

constituie 10-20% din popula?ie, se cer eforturi deosebite оn instruire, CI

la ei fiind egal numai cu 20-30 puncte. Oligofrenii (oameni incapabili)

lua?i оmpreun? (10%) constituie contingentul ?colilor speicale, CI e mai

mic de 10.

Oligofrenia de cele mai multe ori este rezultatul unor anomalii

cromozomice. Debilii mintali, de?i se afl? sub limit?, pot fi plasa?i оn

?coli speciale ?i ajuta?i s? se adapteze la via?? ?i la o munc? potrivit?

pentru ei.

Imbecilitatea ?i idiotismul sunt provocate de gene recisive, pe cвnd

debilii mintali rezult? datorit? eredit??ii poligenice. Astfel de copii de

regul? nu pot оnv??a s? citeasc? ?i s? scrie. Ei nu sunt оn stare s?

perceap? corect realitatea datorit? deregl?rii func?iei creierului. De

asemenea le este deranjat ?i limbajul atвt cel oral, cвt ?i cel scris. Ei

nu-?i pot concentra aten?ia s? asculte, s? judece, s? citeasc? ?i s?

socoat?.

Deci, la un cap?t al firului eredit??ii se afl? oligofrenii, contingentul

?colilor speciale, iar la alt cap?t – oameni supradota?i ?i geniali, cu

aptitudini deosebite. Оntre aceste dou? poluri se g?sesc to?i ceilal?i ce

reflect? dispersia heterogen? a capacit??ilor intelectuale la majoritatea

omenirii.

9.4.3. Aptitudinile ?i ereditatea

Оnsu?irile fizice ?i psihice care-i permit omului s? activeze cu succes

оn anumite domenii, se numesc aptitudini. Acestea pot fi generale ?i

speciale. Aptitudinile care asigur? succesul оntr-un ?ir de activit??i sunt

numite generale, iar cele care se manifest? numai оntr-un anumit domeniu de

activitate – speciale. O оmbinare original? a ac?iunilor, a cuno?tin?elor

este posibil? atunci cвnd omul e talentat. Talentul оi permite s? se

exprime original оn mai multe domenii. V. Belinschii spunea, c? omul

talentat vede оn lumea оnconjur?toare ceea ce al?ii nici nu observ?. Omul

talentat vede totul original, оn felul s?u. Sunt оns? oameni ale c?ror

aptitudini ating un nivel foarte оnalt de manifestare. Astfel de oameni

sunt numi?i genii.

Geniul e o fiin?? dotat? cu posibilitatea de a crea ceva nou, absolut

original. Oamenii geniali posed? tr?s?turi de caracter, au interese ?i

idealuri la fel ca ?i ceilal?i oameni. Cu toate acestea, ei sunt

deschiz?tori de noi c?i, de noi ere оn istorie, fac descoperiri оn domeniul

оn care о?i manifest? talentul, deschid noi ?coli оn ?tiin?? ?i art?.

Foarte laconic оn privin?a aceasta s-a exprimat O. de Balzac: «Minunea

geniului const? оn aceea, c? el seam?n? cu to?i, dar cu el nimeni».

Ce determin? apari?ia geniilor? Оn antichitate se considera, c? geniul

este alesul lui Dumnezeu ?i-i inspirat de puterea divin?. Existau p?reri,

cum c? geniul este un om, care iese din cadrul obi?nuitei norme de

dezvoltare. Geniul ?i nebunia erau puse al?turi.

Pe lвng? genii, care sunt foarte pu?ini la num?r, trebuie descoperi?i ?i

oameni talenta?i, care se nasc ceva mai des, sunt bine dota?i ?i contribuie

la progresul societ??ii. Mul?i savan?i au studiat problema aptitudinilor,

dota?iei, talentului, genialit??ii. Rezolvarea acestei probleme ca ?i a

celei consacrate inteligen?ei are trei solu?ii: unii consider? aceste

calit??i оnn?scute, al?ii – ob?inute datorit? instruirii ?i educa?iei; a

treia grup? recunoa?te оmbinarea celor doi – cel genetic ?i cel al

mediului. Marele pedagog V. Suhomlinschii sus?ine existen?a unor

predispozi?ii biologice, care trebuie s? fie eviden?iate la timp ?i

cultivate permanent. Eminentul matematician N. Lobacevschii e de p?rere c?

geniul se na?te ?i e convins, c? arta educatorului const? оn aceea ca s?

descopere geniul ?i s?-i dea libertate s? оnf?ptuiasc? poten?ele sale. Deci

?i V. Suhomlinschii ?i N. Lobacevschii sunt de aceia?i p?rere: talentul ?i

geniul sunt оnn?scute, dar trebuie s? fie scoase la iveal? ?i cultivate. E

necesar de condi?ii favorabile pentru ca acestea s? se manifeste.

Predispozi?iile sunt оnn?scute, iar manifestarea ?i perfec?ionarea lor

sunt rezultatul dezvolt?rii omului оn cursul vie?ii individuale ?i

adapt?rii lui la mediu prin educare ?i instruire. Aptitudinile pot apare de

la vвrsta fraged? pвn? la b?trвne?e. Cel mai devreme se manifest?

aptitudinile pentru matematic? ?i muzic?, poezie, pictur? ?i joc de ?ah.

Astfel, Mozart a оnceput s? compun? muzic? la vвrsta de 3 ani, Mendelson –

la 5 ani, Repin ?i Serov au оnceput s? fac? pictur? la 4 ani, primele

versuri ale lui A. Pu?chin au ap?rut la vвrsta de 8 ani, ale lui M.

Lermontov – la 9 ani. Hose Capablanca a ob?inut victoria la jocul de ?ah la

vвrsta de 4 ani, peste o zi dup? ce a v?zut pentru prima dat? cum se

joac?. Academicianul L. Landau la 14 ani оnva?? la dou? facult??i: de

chimie ?i de fizic? ?i matimatic?. Numai la 26 ani a devenit doctor

habilitat оn ?tiin?e.

Cercet?rile оntreprinse de geneticieni ?i psihologi demonstreaz? c?

biologicul о?i are rolul s?u predominant оn formarea ?i manifestarea

aptitudinilor de diferite niveluri. Aptitudinile, talentul, genialitatea

vor fi cu atвt mai dezvoltate cu cвt vor fi mai puternice ?i calitative

predispozi?iile оnn?scute ?i cu cвt vor fi mai favorabile condi?iile

sociale pentru manifestarea lor. Dup? cum subliniaz? savan?ii V.Timakov ?i

N. Bocikov, pentru perfec?ionarea omului nu exist? piedici, trebuie numai

cunoscut? biologia lui, descoperite ?i dezvoltate aptitudinile individuale.

Ele, оns?, trebuie descoperite cвt mai devreme, cu mult? pricepere de

genera?ia adult?. S? nu uit?m c? natura nu cizeleaz? nici o tr?s?tur?, ea

numai оi pune baza, o cizel?m noi: p?rin?ii, pedagogii, societatea.

Ce calit??i fizice ?i psihice cer aptitudinile pentru muzic? ?i pictur??

M.Borisov a stabilit, c? оn complexul оnzestr?rii muzicale sensibilitatea

la diferen?ierea оn?l?imii ?i t?riei sunetului sunt ereditare. H. Pinga?

consider? c? оnceputul aptitudinilor muzicale о?i au originea din

comunicarea sonor? a mamei cu copilul, оnainte, chiar ca el s? оnceap? a

vorbi. Savan?ii au ajuns la concluzia, c? exist? o corela?ie bine exprimat?

оntre capacitatea muzical? a p?rin?ilor ?i cea a copiilor. Astfel, оn

dinastiile familiale ale lui Bah, Rahmaninov, Ciaicovskii, Mo?art,

Bethoven, ?open, Pucini, Bize, ?ubert, Veber, Procofiev, Dunaevskii, Neaga

?. a. majoritatea au fost vesti?i muzicieni.

Оn privin?a eredit??ii aptitudinilor prezint? interes ?i familia lui

Serghei Rahmaninov. Iat? ce scrie despre ea Cleopatra Vnorovschi оn

minunata sa carte «Psihicul ?i ereditatea» (1984). Neamul lui Rahmaninov

о?i trage originea de la domnul Moldovei Drago?-Vod?. Dup? moartea lui

?tefan cel Mare, feciorul s?u mai mic Rahman, a plecat оn Rusia. El a pus

оnceputul dinastiei Rahmaninov. Dintr-o tabel? genealogic? оntocmit? de

sora lui S. Rahmaninov se poate urm?ri, c? оn ?ase genera?ii aptitudinea

muzical? se repet? la mul?i membri ai acestei familii. Str?bunica lui S.

Rahmaninov a studiat muzica la cei mai buni profesori ai vremii. Fratele

bunicii a fost regentul corului la capela cur?ii ?arului ?i era ?i

compozitor. Fetele n-aveau aptitudini muzicale, pe cвnd b?ie?ii aveau to?i.

Acel X-cromozom transmis la b?ie?i era dominant, iar la fete – recesiv.

Bunicul lui S. Rahmaninov s-a retras din armat? ?i se ocupa numai de

muzic?, оn fiecare zi cвnta minunat la fortopian. S. Rahmaninov a оnceput

s? se ocupe de muzic? la vвrsta de patru ani. Prima lui оnv???toare a fost

mama. Sora lui Serghei avea un contralto pl?cut. Оns? totu?i cel mai

str?lucit talent muzical оn aceast? familie l-a avut Serghei Rahmaninov. La

vвrsta de 9 ani el оncepe s? оnve?e la conservator.

?i pa plaiul nostru tr?iesc ?i creeaz? mul?i muzicieni, pentru care

muzica e voca?ie familial?, transmis? din genera?ie оn genera?ie. L?utarii

Moldovei au fost vesti?i. Оntr-o familie de l?utari a crescut ?i a activat

Gheorge Neaga.

El este reprezentantul genera?iei a patra de muzican?i. Str?bunicul s?u,

Anton Neaga, cвnta la cobz?, iar bunicul Timofei era viorist. Tat?l s?u,

vestitul ?tefan Neaga (1900-1951), primul din acest neam a f?cut studii

muzicale la conservator ?i a devenit un ilustru pianist, compozitor ?i

dirijor. Mama lui Gh. Neaga a fost ?i ea pianist?.

Dup? cum am mai spus, aptitudinile muzicale se manifest? de timpuriu оnc?

din fraged? copil?rie. Cei mai vesti?i muzican?i au оnceput s? cвnte foarte

devreme – de la 3-5 ani, de?i se cunosc ?i excep?ii. Ei aveau o memorie

muzical? fenomenal?, puteau reproduce u?or muzica auzit?. Savantul B.

Teplov consider?, c? omul are anumite date anatomo-fiziologice, care-i

permit o manifestare timpurie a aptitudinilor muzicale. Aceste

predispozi?ii depind de gene. Cu atвt mai mult c? muzica este o cunoa?tere

a realit??ii prin emo?ii, dar emo?iile, dup? p?rerea speciali?tilor, sunt

supuse legilor genetice.

Matematicienii se caracterizeaz? printr-o anumit? form? de gвndire, prin

anumite calit??i ale min?ii. Ei percep lumea оn realit??i de numere ?i

m?rimi. Psihologul V. Crute?kii a cercetat aptitudinile pentru matematic? a

unor copii contemporani. El a urm?rit apari?ia ?i dezvoltarea acestor

aptitudini. Оn cartea sa «Psihologia aptitudinilor matematice» el constat?,

c? particularit??ile psihice, specifice oamenilor talenta?i оn domeniul

matematicii, sunt acelea?i , indiferent de timpul оn care tr?iesc ?i chiar

de vвrst?.

Iat? cвteva caracteristici date de V. Crute?kii copiilor examina?i:

Sonea: - aptitudinile matematice la ea au оnceput s? se manifeste de la 4

ani. F?r? s? cunoasc? teoria, ea f?cea opera?ii cu frac?ii, rezolva mintal

probleme. Fratele ei, cu 5 ani mai mare, a r?mas mirat, cвnd trebuia s?

scad? 36 din 28. Sonea i-a spus c? va fi cu 8 mai pu?in decвt nimic.

Volodea: - la 6 ani extr?gea mintal r?d?cina p?trat? din orice num?r. La

8 ani f?r? ajutorul cuiva, a оnsu?it func?iile trigonometirce ?i sistemul

binar.

Acesta ?i alte biografii cercetate au demonstrat, c? predispozi?iile

pentru matematic? se manifest? prin genele recesive, peste o genera?ie.

Aptitudinile pentru matematic?, observate la gemenii monovitelini, confirm?

natura lor ereditar?. Astfel, D. Liuis ?i D. Sprinser, desp?r?i?i de mici,

fiind оnfia?i de oameni str?ini ?i necunoscu?i, s-au оntвlnit la vвrsta de

39 de ani. Amвndoi aveau aptitudini matematice. Biografiile cercetate au

demonstrat c? exist? multe cazuri, cвnd condi?iile nu erau favorabile, оns?

aptitudinile s-au manifestat. Exist? ?i personalit??i ce au specialit??i

diferite, care n-au f?cut studii speciale de matematic? ?i totu?i au

devenit matematicieni, deoarece aveau aptitudini pentru aceast? ?tiin??.

Astfel, vestitul Laplas ?e-a f?cut studiile la ?coala c?lug?rilor

benedectini ?i totu?i, a devenit autorul «Mecanicii cere?ti» ?i a teoriei

analitice a probabilit??ii.

Foarte mul?i matematicieni care au devenit ilu?tri ?i-au manifestat de

timpuriu aptitudinile pentru matematic?. Alexis Klero la 12 ani era de acum

un savant format recunoscut de Academia de ?tiin?e din Berlin. Fratele s?u

mai mic, cвnd a atins vвrsta de 14 ani, a scris o lucrare original? de

geometrie, care a fost apreciat? оnalt de Academia de ?tiin?e din Paris. N.

Lobacevskii la 19 ani era deja magistru оn ?tiin?e matematice, iar la 24

ani – profesor la Universitatea din Kazan.

Exemple asem?n?toare pot fi g?site ?i оn alte direc?ii ale ?tiin?ei,

precum ?i оn domeniul de cultur?, sport etc. Ele de la sine vorbesc, c?

predispozi?iile ?i aptitudinile sunt programate genetic, iar nivelul de

realizare a lor оn decursul vie?ii individuale depinde оntr-o m?sur? sau

alta de condi?iile sociale оn care se dezvolt? personalitatea concret?.

9.4.4 Emo?iile ?i sentimentele

Procesele psihice, care rezult? din reflectarea оn creier a aptitudinilor

?i tr?irea lor subiectiv? constituie st?rile afective: emo?iile ?i

sentimentele. St?rile afective determin? o anumit? comportare a omului.

Unii savan?i consider? c? emo?iile, fiind genetic strвns legate de

instincte, sunt reac?ii ereditare.

Ce st? la originea sentimentului moral? De ce exist? oameni, care ridic?

valorile morale la un nivel оnalt ?i de ce sunt infractori ?i chiar

criminali?

Оn diferite timpuri se realizeaz? o anumit? parte din codul moral

corespunz?tor unor condi?ii sociale, speciale cerute de epoc?. Sunt cazuri,

cвnd unele calit??i morale se oprimau, iar altele se propagau ?i se

manifestau. Cunoscutul savant V. Efroimson sus?ine cu siguran??, c?

emo?iile umane de bun?tate, cavalerism fa?? de femeie ?i b?trвni,

protejarea copiilor ?i alte calit??i s-au dezvoltat pe baza selec?iei

naturale ?i au intrat оn con?inutul caracteristicilor ereditare ale omului.

Dar, totu?i, al?turi de aceste p?r?i pozitive exist? destul de stabil

neru?inare, minciuna, amoralitatea, criminalitatea. Fenomenul

criminalit??ii nu se poate explica numai prin factori sociali. Оn

criminalitate, dup? cum am mai demonstrat, se disting ?i factori biologici

mai ales datorit? defectelor eredit??ii.

Savantul francez Cezare Lombrozo a exagerat prea mult valoarea eredit??ii

?i a neglijat complet factorul educativ оn criminologie. Din criminal se va

na?te criminal, din ho? – ho?, spunea el.

Organismele superioare au un biochimism enorm de diferen?iat. Genele pot

fi atacate, defectate ?i atunci au un efect nociv asupra comport?rii

omului. Оn aceast? privin?? e foarte indicat? boala Lesh-Nyhan, care apare

оn rezultatul unei bru?te cre?teri a urinei оn sвnge. Bolnavii sunt foarte

agresivi. Ei se bat, sparg lucrurile. Acelea?i manifest?ri au loc ?i оn

cazul оmboln?virii de guta (podagr?). Se ?tie c? membrii familiei de Medici

sufereau de gut?. Mul?i dintre ei erau intrigani. Ecaterina de Medici i-a

оntrecut pe to?i. Persoanele schizofrecnice, bolnavii de corea posed? multe

tr?s?turi neprielnice societ??ii. Ace?ti oameni n-au voin??, nu se pot

st?pвni, devin mai u?or alcoolici ?i narcomani. Desigur, c? ?i mediul joac?

un rol mare la dezvoltarea acestor deprinderi d?un?toare, dar omul оnsu?i

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33