Современная генетика

unei metode sigure de inserare a genei normale оn celul? ?i nu numai оn

celul?, dar ?i оn locul unde se afl? genele defectate din ovulul (zigotul)

fecundat, de la care о?i ia оnceputul viitorul individ. Dar, оn pofida

tuturor acestor probleme ?tiin?ifice ?i sociale complicate, era terapiei

genice, conform p?rerii unice a savan?ilor, a оnceput ?i nu mai este

departe timpul cвnd medicii-geneticiieni nu numai vor оnl?tura simptomele

bolilor ereditare, dar vor corecta ?i defectele genelor care le provoac?.

XVII. ASPECTELE SOCIALE ALE INGINERIEI GENETICE

17.1 Cutia Pandorei sau consecin?ele imprevizibile ale ingineriei genice

Acest subtitlu al capitolului n-a fost ale s оntвmpl?tor. Anume a?a

definesc mul?i savan?i occidentali ingineria genetic?, avвnd оn vedere

consecin?ele cercet?rilor оn acest domeniu. Cu ajutorul ingineriei

genetice, precum am aflat, omenirea va putea, pe de o parte, s? ob?in? оn

viitorul apropiat cantit??i nelimitate de medicamente greu accesibile оn

prezent, noi forme de microorganisme, de plante ?i de animale – surse de

prosperitate a oamenilor. ?i, fapt ce prezint? o deosebit? importan??,

tocmai ingineria genetic? va putea izb?vi omenirea de povara genetic?,

adic? de bolile ereditare prin substituirea genelor patologice prin gene

normale.

Ingineria genic? deschide оn fa?a omenirii posibilit??i nelimitate. Pe de

alt? parte, оns?, ea prezint? un anumit pericol poten?ial atвt pentru om,

cвt ?i pentru оntreaga omenire. Оntr-adev?r, manipul?rile aflate la baza ei

ating mecanismele cele mai intime ale proceselor genetice ?i, оn ultim?

instan??, bazele moleculare ale vie?ii. Este clar c? rezultatele unor

experimente f?cute оn acest scop pot fi nea?teptate, precum s-a оntвmplat

оn anii cre?rii bombei atomice. O simpl? neglijen?? a experimentatorului

sau incompeten?a lui cu privire la securitatea muncii poate crea un pericol

pentru popula?ia unor ora?e ?i ??ri оntregi. Daune mult mai mari pot aduce

aceste metode, dac? vor nimeri оn posesia unor r?uf?c?tori sau militari?ti.

Caracterul global al acestui pericol este determinat, оn primul rвnd, de

faptul c? organismele cu care se fac de cele mai dese ori experien?ele оn

domeniul ingineriei genice sunt r?spвndite оn natur? (colibacilii tr?iesc,

de obicei, оn tractul intestinal al omului) ?i au capacitatea de a face

schimb de informa?ie genetic? cu confra?ii lor «s?lbatici». Aceast?

problem? cap?t? o importan?? deosebit de serioas?, deoarece оn urma acestor

manipul?ri este posibil? crearea unor organisme cu propriet??i genetice

absolut noi, care оnainte nu se оntвlneau pe P?mвnt ?i nu erau determinate

de evolu?ie. Оn prezent este imposibil a se prezice consecin?ele unor

astfel de experien?e.

Aceste considerente au provocat o mare оngrijorare a savan?ilor

progresi?ti ?i au stвrnit discu?ii aprinse cu privire la admisibilitatea ?i

condi?iile de realizare a experimentelor оn domeniul ingineriei genice.

Discu?ia s-a desf??urat оn jurul a dou? probleme fundamentale. Prima –

riscul poten?ial de experimentare cu moleculele recombinate de ADN. A doua

– mai ampl? – consecin?ele sociale posibile a utiliz?rii оn practic? a

ingineriei genetice.

Оn anul 1974 un grup de savan?i americani оn frunte cu P. Berg s-au

adresat savan?ilor din lumea оntreag? cu apelul de a supune unui moratoriu

cercet?rile ?tiin?ifice оn domeniul ingineriei genice, pвn? la convocarea

unei conferin?e interna?ionale.

Acest apel categoric adresat comunit??ii savan?ilor a fost sus?inut de

c?tre mul?i savan?i din оntreaga lume. Оn Anglia a fost creat? o comisie

pentru studierea experimentelor periculoase оn domeniul ingineriei genice,

care a ajuns la concluzia c? aceste cercet?ri trebuie interzise.

Moratoriul a fos1 respectat timp de 8 luni, pвn? la sfвr?itul lui

februarie 1975, cвnd s-a ?inut o conferin?? interna?ional? la Asilomar

(California, SUA), la care 140 de savan?i din 17 ??ri ale lumii, inclusiv

din fosta Uniune Sovietic?, au generalizat realiz?rile prealabile оn

studierea moleculelor recombinate de ADN, au discutat unele aspecte sociale

?i etice ale ingineriei genice, c?ile de prevenire a pericolelor poten?iale

ce ?in de ea ?i condi?iile ridic?rii moratoriului la dou? feluri din

experimentele cele mai periculoase.

Participan?ii la conferin?? au c?zut de acord c? majoritatea lucr?rilor

de construire a moleculelor de ADN recombinate pot fi efectuate, dac? se

iau m?surile de securitate necesare, care permit men?inerea organismelor

noi create оn limitele laboratorului. Principala metod? de prevenire a

pericolelor posibile оn ingineria genic? este ob?inerea de bacterii ?i

virusuri care nu s-ar оnmul?i decвt оn condi?ii de laborator. Оn

comunicatul final al conferin?ei s-a acordat o mare aten?ie asigur?rii

оntregului personal cu informa?ie absolut? despre experimente, despre

gradul lor de risc, precum ?i despre preg?tirea minu?ioas? ?i instruirea

personalului cu privire la m?surile de securitate, necesare оn efectuarea

diferitelor experimente cu un anumit grad de risc. Men?ion?m c? moratoriul

provizoriu asupra cercet?rilor оn domeniul ingineriei genice n-a fost

apreciat ?i interpretat de c?tre to?i savan?ii. Acest lucru s-a observat,

оn special, оn timpul consf?tuirii unionale cu privire la problemele

filozofice ale ?tiin?elor naturii (Moscova, 1985). Academicianul A. A.

Baev, luвnd cuvвntul la consf?tuire, a men?ionat c? manifestul care cheam?

s? se renun?e benevol la cercet?ri, a servit drept trambulin? pentru

campania ce s-a organizat contra ingineriei genice (оn temei оn SUA) ?i оn

care s-au оnrolat presa, radioul ?i televiziunea. Academicianul V. A.

Engelgard indica» c? оn calitate de adversari ai moratoriului s-au ridicat

adep?ii libert??ii «prospec?iunilor ?tiin?ifice», dar principiile s?n?toase

au оnvins, regulile de lucru respective au fost adoptate оn majoritatea

??rilor, uneori ele se transform? оn legi. A?a dar, - a оnceput savantul, -

datorit? ac?iunilor coordonate ale savan?ilor a fost prevenit un mare

pericol. «Moratoriul de la Asilomar» poate fi, pe drept cuvвnt, considerat»

un model de responsabilitate a savan?ilor оn fa?a pericolului care poate

atinge propor?iile unei mari calamit??i, propor?iile unei adev?rate crize.

Aceste opinii ale savan?ilor, cu toate c? nu sunt identice, au acela?i

numitor comun. Ele marcheaz? c? ingineria genic? a atras aten?ia omenirii

asupra necesit??ii controlului public, asupra celora ce se оntвmpl? оn

?tiin??, asupra pericolului care poate amenin?a оntreaga omenire. Оn

leg?tur? cu aceasta cunoscu?ii filosofi I. Frolov ?i B. Iudin au notat cu

mult spirit c? pвn? оn prezent to?i cei care au participat la discu?ii s-au

limitat doar la «drama de idei» ?i la «b?t?lii verbale». Dar cвte ne mai

a?teapt? оn viitor. ?i binele, dar, probabil, ?i r?ul. De aceea, cu toate

c? au fost adoptate anumite reguli ale lucr?rilor оn domeniul ingineriei

genice, nu face s? diminu?m pericolul ei poten?ial.

Subliniem c? mul?i speciali?ti occidetali ne «consoleaz?», declarвnd,

bun?oar?, c? arma de nimicire оn mas?, care poate fi creat? cu ajutorul

ingineriei genice, nu va fi mai pu?in distrug?toare decвt arma nuclear?.

Se discut? chiar posibilitatea cre?rii cu ajutorul ingineriei genice a

unui vaccin contra armei bacteriologice.

La 9 octombrie 1985, оn urma comunic?rii f?cute оn domeniul

biotehnologiei ?i ingineriei genice a оnceput «o er? nou?»: veterinarul

american R. S?lain a inoculat unor purcei un virus viu modificat prin

metode genetice. A fost primul caz de aplicare оn practic? a unui organism

viu, creat prin metode de inginerie genic?. Este greu de prezis cum se vor

desf??ura evenimentele оn viitor ?i care noi pericole amenin?? omenirea оn

urma unei asemenea practici.

Cine ?tie dac? problema virusului SIDA (sindromul imunodificitar

achizi?ionat) nu prezint? un fenomen asem?n?tor? Acest virus provoac? o

boal? grea, contra c?reia deocamdat? n-a fost g?sit nici un mijloc de

tratament radical, din care motiv ea s-a r?spвndit foarte repede ?i de ea

sufer? milioane de oameni оn lumea оntreag?.

Aproximativ peste ?apte ani dup? prima conferin?? de la Asilomar, acolo a

avut loc o alt? conferin??. La ea a fost discutat iar??i pericolul pe care

оl prezint? lucr?rile de inginerie genic?, nu pericolul biologic, dar cel

social: neоn?elegerile crescвnde оn sferele ?tiin?ifice ?i academice,

provocate de explozia interesului comercial fa?? de aceste cercet?ri.

Conform opiniei lui D. Dixon, specialist оn problemele politicii оn

domeniul ?tiin?ei, cauza organiz?rii acestei conferin?e a devenit

оngrijorarea opiniei publice оn leg?tur? cu cre?terea interesului comercial

?i racord?rii firmelor comerciale cu privire la aceste cercet?ri care se

desf??oar? оn primele linii ale biotehnologiei.

Ingineria genic? a оnceput a se utiliza ?i ca mijloc de politic? extern?.

Se declar? secret? informa?ia ce ?ine de biotehnologie, pentru a preveni

accesul ei «din motive de securitate». Оn anul 1979 guvernul SUA a stabilit

un control asupra exportului biotehnologiei, motivвnd c? produsele ?i

procesele biotehnologice pot fi utilizate оn ??rile du?mane Occidentului оn

calitate de poten?ial militar biologic.

??rile lumii, оn?elegвnd pericolul activit??ii lipsite de control оn

acest domeniu, precum ?i caracterul global al multor probleme ce apar aici,

au participat la multe conven?ii interna?ionale cu privire la reglarea

cercet?rilor ?tiin?ifice. Ele duc o lupt? activ? contra utili-z?rii

posibile a rezultatelor acestor cercet?ri оn scopuri militare, pentru

interzicerea armei biologice, la crearea c?reia оn principiu, pot fi

utilizate ?i metodele ingineriei genice, care poate fi mai periculoas?

decвt arma nuclear?. Ingineria genic? mai poate fi utilizat? ?i pentru a

insera оn colibacilul inofensiv genele de rezisten?? ale antibioticelor

cunoscute, iar apoi pentru a se insera оn ADN-ul genei purt?toare de toxina

diferit?, bun?oar?, sau a genei ce determin? sintetizarea toxinei

scorpionului.

Ast?zi posibilitatea cre?rii unei arme biologice a devenit o trist?

realitate. ?i biotehnologia, pe baza ingineriei genetice, nu poate r?mвne

indiferent? fa?? de principala problema a omenirii – crearea unei lumi pe

care s? n-o amenin?e r?zboiul bacteriologic.

Datoria sfвnt? a savan?ilor const? оn canalizarea tuturor eforturilor ?i

cercet?rilor spre binele omenirii, nu оn dauna ei. Doar neamul omenesc are

ca reprezentant o singur? specie – omul cu ra?iune.

17.2 Clonarea oamenilor!

Noi to?i am ap?rut pe lume оn urma contopirii a dou? celule – a ovulului

matern ?i a spermatozoidului patern. Fiecare celul? i-a adus organismului

nou o jum?tate din garnitura sa de cromozomi. Natura a organizat оn?elept:

copiii s? semene cu p?rin?ii, dar niciodat? s? nu fie copii exacte ale lor.

Popula?iile umane au nevoie ?i ele de varietate genetic?, care este o

chez??ie a adapt?rii lor la condi?iile flexibile ale existen?ei.

Оn laboratoare uneori natura este adeseori оn?elat?. Am adus deja exemple

de experien?e reu?ite de transplantare a nucleelor celulelor somatice оn

ovulele de mamifere, la care nucleul lor propriu a fost оn prealabil

inactivat prin iradiere sau оndep?rtat complect. Pentru fecundarea acestor

ovule iradiate pot fi utilizate, оn principiu, nucleele celulelor somatice,

luate din orice ?esut al organismului, de exemplu din intestin sau din

piele. Dac? aceast? procedur? va fi repetat? de mai multe ori, se va ob?ine

un num?r mare de organisme gemene.

Оn prezent oamenii discut? dac? este moral a se continua aceste

cercet?ri, mai ales dac? vor deveni posibile experien?ele cu celulele

omului. Оn timp ce ace?tia discut?, scriitorii оn literatura de anticipa?ie

nu a?teapt?. Оn SUA a ap?rut cartea unui scriitor anonim cu titlul «B?iatul

din Brazilia». Оn ea se spunea c? unul din principalii criminali de r?zboi,

doctorul Menghele, n-a pierit, ci s-a ascuns оn Brazilia. El a adus cu sine

din Berlinul оn care intrase deja o?tirile sovietice un fragment de piele a

fiurerului fascist. Dup? numeroase experien?e reu?e?te s? extrag? nuclee

din celulele pieii ?i s? le insereze оn ovulele feminine. Criminalul

ob?ine, pentru o mie de dolari, accep?ia unei femei dintr-un trib indian s?

poarte ?i s? nasc? acest embrion, adic? s? nasc? pruncul.

Acesta este con?inutul sumar al romanului semifantastic, semidetectiv.

Indiferent de faptul dac? con?inutul acestei c?r?i este inventat de autor,

ideile ?tiin?ifice pe care se axeaz? povestirea nu sunt deloc fantastice.

De aceea nimeni nu a fost surprins de senza?ia provocat? - peste un an de

cartea ziaristului american D?vid Rorvic, numit? «Dup? chipul ?i asem?narea

lui». Rorvic afirma c? primul copil creat prin metodele ingineriei genice

tr?-e?te deja оntre noi. Оnainte, оns?, de a apare cartea, la 3 martie 1978

«New-York post» a publicat un articol «Copilul n?scut f?r? mam? – primul

clon omenesc». Discu?ia a continuat оn paginile gazetelor cвteva s?pt?mвni.

La 7 martie Rorvic, comentator al realiz?rilor ?tiin?ifice, a confirmat

comunicarea sa la o conferin?? de pres?, iar «Science» a publicat o

expunere am?nun?it? a problemei. Un milionar, chipurile, care ?i-a exprimat

dorin?a de «a-?i prelungi» existen?a, a g?sit un grup de geneticiieni care

s-au оnvoit s? se ocupe cu clonarea sa ?i o femeie care a c?zut de acord s?

poarte ?i s? nasc? un fiu creat оn оntregime dup? asem?narea tat?lui. Оn

ovulul extras din ovar a fost transplantat nucleul din celulele

milionarului, codificat «Max». Embrionul ob?inut a fost implantat оn uter

?i peste nou? luni s-a n?scut un copil, fiul lui, care totodat? era ?i

frate de gemene al milionarului – o copie exact? a lui, cu deosebirea c?

era cu cвteva zeci de ani mai tвn?r. Se comunica c? copilul tr?ie?te

incognito cu tat?l ?i mama sa adoptiv? peste hotarele SUA, «undeva pe

insulele Havai».

Poate c? aceast? carte nu s-ar fi bucurat de оncredere, doar multe

probleme tehnice de clonare a mamiferelor, cu atвt mai mult a omului, nu

sunt оnc? solu?ionate, dac? nu s-ar fi publicat numele geneticiianului,

care s-a apucat de realizarea acestei idei; Derec Bromholl, savant destul

de cunoscut оn rвndurile speciali?tilor ce se ocup? de transplantarea

nucleelor, nume ce a f?cut ca povestirea lui Rorvic s? par? verosimil?.

Dar, din fericire, cele povestite p?reau numai un adev?r. Aceasta a

devenit clar atunci cвnd istoria a luat o cotitur? nea?teptat? – de acum la

judecat?.

Judec?toria statului Filadelfia a cercetat ac?iunea lui Bromholl contra

lui Rorvic. Savantul a cerut de la autor o compensare de ?apte milioane de

dolari – sum? infim?, оn compara?ie cu cea оncasat? de la vвnzarea c?r?ii

pentru utilizarea f?r? permisiune a numelui s?u оn cartea fondat? pe o pur?

n?scocire. Judecata a ?inut dou? ?edin?e ?i a fost suspendat? la cererea

avocatului celui reclamat. Rorvic a promis s? prezinte exper?ilor tat?l ?i

copilul, pentru a li se face o analiz? a cromozomilor. Оn acest caz,

analiza genetic? a cromozomilor ar fi dat un r?spuns univoc – fiul trebuia

s? fie o copie exact? a tat?lui. Dar dovezile n-au fost prezentate, c?ci,

de fapt, ele nu existau. Оn hot?rвrea judec??ii a fost оnscris:

«Comunicarea despre clonarea omului este fals?».

Astfel s-au dovedit a fi false atвt datele din cartea cunoscutului

ziarist ?i popularizator al ?tiin?ei D. Rorvic «Dup? chipul ?i asem?narea

lui», cвt ?i cele din cartea autorului anonim «B?eatul din Brazilia».

Оn prezent a devenit limpede c? lucr?rile asupra ovulelor ?i embrionilor

omului au atins linia care desparte manipul?rile pur embriologice (cu

scopul, bun?oar?, de a trata sterilitatea femeii) de ingineria

embriogenetic?, - adic? de ob?inere a unor copii a oamenilor. Оn anul 1984

la Melburn s-a n?scut o feti??, care, precum consider? savan?ii

australieni, va оntra оn istoria medicinii mondiale. Viitoarei mame a

acestui copil i-a fost transplantat un ovul fecundat оn prealabil, care

timp de dou? luni s-a p?strat оntr-o eprubet? cu azot lichid оn stare de

profund? congelare. Conform opiniei savan?ilor din Melburn, succesul

experimentului prezint? o mare importan?? pentru viitorul medicinii.

Nu mult dup? aceasta , cunoscutul embriolog american L. ?ettls a efectuat

o serie de experimente, care au demonstrat c? dublicatele omului nu mai

sunt o fantezie. Оn timpul opera?iilor ginecologice f?cute femeilor au fost

ob?inute ovule. Din ele se extirpau nucleele ?i оn locul lor se

transplantau nuclee din spermatozoizi ne maturi, care aveau o garnitur?

dubl? de cromozomi. Transplantarea nucleelor оn trei cazuri s-a soldat cu

succes. Ovulele cu nuclee noi se divizau ?i au atins etapa de blastoci?i,

cвnd embrionul putea fi transplantat оn uter. Dar ?ettls nu s-a decis s?

continue experien?ele. El s-a ridicat оmpotriva aplic?rii acestei metode

asupra omului. Dac? ace?ti trei embrioni ar fi fost transplanta?i femeilor,

nu era exclus c? s-ar fi n?scut copii genetice ale b?rbatului, de la care

au fost ob?inu?i spermatozoizii.

Clonarea oamenilor оnainteaz? noi probleme complicate, care оn prezent

sunt greu de prev?zut, dar care r?stoarn? morala omeneasc? format? timp de

milenii. ?i cu toate c? putem admite c? clonarea s-ar folosi оn scopuri

nobile, imagina?ia ne sugereaz? multe consecin?e grave ale acestei

opera?ii. Cartea «B?iatul din Brazilia» este doar un exemplu al unor astfel

de temeri ?i avertiz?ri.

E de la sine оn?eles c? dezvoltarea ?tiin?ei nu poate fi oprit?. Vor

trece cinci, zece sau chiar dou?zeci de ani ?i metoda de ob?inere a

copiilor genetice va deveni o realitate. De ce pericol e amenin?at?

omenirea dac? ea va fi оnmul?it? оn acest fel? Оn primul rвnd, ne putem

imagina c? din punct de vedere biologic ea va deveni destul de omogen? va

fi compus? dintr-un num?r mic de cloni оn compara?ie cu num?rul infinit de

individualit??i, care apar оn urma variabilit??ii combinative de оnmul?ire

sexual? a oamenilor. Aceste experimente vin оn contradic?ie cu procesul

natural al evolu?iei, ele frustreaz? oamenii de varietate biologic?.

Oamenii identici din punct de vedere genetic vor suferi de acelea?i boli ?i

pot peri оntr-o singur? or? din cauza unei epidemii, pentru c? pot avea

acelea?i defecte de imunitate. Se ?tie doar c? la gemenii univetelini

(copii genetice naturale), оn ontogenez? toate procesele fiziologice se

produc aproape sincronic, ei sufer? simultan de anumite boli, deseori mor

chiar la pu?in timp unul dup? altul.

Оn rвndul al doilea, trebuie s? recunoa?tem c? societatea compus? chiar

numai din personalit??i eminente, de exemplu, laurea?i ai premiului Nobel,

va fi mult mai «s?rac?» din multe puncte de vedere. Оn primul rвnd din

motiv c? un cerc limitat de tipuri genetice de oameni nu poate оnsu?i cele

peste 40 mii de profesii existente оn lume.

Savan?ii resping posibilitatea «form?rii» genetice a oamenilor nu numai

din motive sociale, ci ?i etice. Astfel de discu?ii au avut loc оn special

la «masa rotund?» a revistei «Voprosв filosofii», 1970, № 7, 8; 1971, № 12.

Iat? opiniile enun?ate la ea. Conform p?rerii lui A. Neifah, aceasta va

oferi posibilitatea cre?rii unor oameni foarte dota?i, care ar putea

contribui la accelerarea ritmului progresului tehnico-?tiin?ific, la

dezvoltarea culturii, artei ?. a. Metoda transplant?rii nucleelor aplicat?

la om ar permite men?inerea combina?iilor genetice programate, care apar

spontan ?i dispar odat? cu moartea acestor oameni. Conform acestui punct de

vedere, metoda nu schimb? nimic, ci doar p?streaz? ceea ce exist? deja, ea

m?re?te numai num?rul oamenilor foarte dota?i. Dar se isc?, оns?, o serie

de probleme sociale ?i etice. De exemplu, are oare dreptul femeia s? poarte

un copil, care, de fapt, nu este al ei? Cum s? fie educa?i astfel de copii

«gemeni»? Nu vom crea oare prin transplantarea nucleelor o elit? ?i nu va

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33