реферат скачать
 
Главная | Карта сайта
реферат скачать
РАЗДЕЛЫ

реферат скачать
ПАРТНЕРЫ

реферат скачать
АЛФАВИТ
... А Б В Г Д Е Ж З И К Л М Н О П Р С Т У Ф Х Ц Ч Ш Щ Э Ю Я

реферат скачать
ПОИСК
Введите фамилию автора:


Современная генетика

оnceputul veacului nostru; paralel la gr?dinile zoologice din Miunhen ?i

Berlin f?ceau experien?e оn acest sens fra?ii Hec. Probвnd diferite

variante de оncruci?are ?i f?cвnd o riguroas? selec?ie artificial? de-a

lungul unui ?ir de genera?ii, ei au c?utat s? ob?in? tarpani asem?n?tori cu

str?mo?ii lor s?lbatici. ?i succesul a venit.

Ultimul bour a c?zut оn anul 1627. Dar sвngele acestui str?mo? al vacilor

s-a p?strat оn arterele urma?ilor s?i domestici. Cele mai multe caractere

ale bourului s-au p?strat la vacile ungare ?i ucrainene de step?, precum ?i

la vacile engleze de parc. Unul din fra?ii Hec, directorul gr?dinii

zoologice din Berlin, s-a apucat s? restaureze bourul cu acelea?i metode

ale оncruci??rii reciproce. Оn prezent a fost creat? o copie destul de

exact? a acestor animale, disp?rute acum trei secole ?i jum?tate.

9.2.3 Banca de gene

Оn scopul p?str?rii speciilor de animale pe cale de dispari?ie ?i al

оmbun?t??irii rasei de animale domestice, la ora actual? se depun eforturi

оn vederea elabor?rii unor metode de conservare a genelor lor, adic? a

cre?rii unor depozite (b?nci) speciale de p?strare a genelor de animale.

Оn februarie 1976 la Centrul ?tiin?ific de cercet?ri biologice din Pu?chino

s-a desf??urat o conferin?? consacrat? оn exclusivitate acestei probleme.

Ini?iativa organiz?rii conferin?ei оi apar?inea profesorului B. N.

Veprin?ev. Lui i-a venit ideea s? colecteze ?i s? conserve sortimente de

gene de animale pentru ca оn viitor, dac? va fi necesar ?i vor exista

posibilit??i tehnice, s? se recreeze din ele speciile disp?rute. Aceast?

idee a trezit ?i interesul tuturor participan?ilor la Asambleia general? a

Asocia?iei Interna?ionale de Ocrotire a Naturii (AION), care s-a desf??urat

оn octombrie 1978 оn ora?ul A?habad.

Se ?tie c? fauna mondial? a pierdut o astfel de specie unic? de mamifere

marine ca vaca-de-mare, nimicit? оn mod barbar cu 200 de ani оn urm? оn

apele de coast? ale insulelor Comandore. Оn zilele noastre s-a ajuns s? se

оn?eleag? cвt se poate de bine ce fond genetic s-a pierdut odat? cu

dispari?ia acestor animale: dac? vaca-de-mare s-ar fi p?strat pвn? оn

prezent, problema dobвndirii proteinelor de origine animal? s-ar fi

rezolvat destul de simplu ?i de eficient: prin cre?terea acestor animale pe

оntinsele «p??uni» sub-acvatice.

Pentru ce este nevoie de o banc? a genelor? Оntreaga bog??ie a lumii

animale de pe p?mвnt este condi?ionat? de varietatea genelor, care s-au

format оn cursul evolu?iei de milioane de ani. Dar aceast? bog??ie este

amenin?at? de o primejdie real?.

Оn primul rвnd, scade оn mod catastrofal num?rul general de specii de

plante ?i animale. Оn al doilea rвnd, scade num?rul indivizilor din

interiorul multor specii, iar aceasta implic? o sc?dere a volumului

fondului genetic al speciei.

Desigur, c? pentru multe animale pe cale de dispari?ie ultimul refugiu оl

pot constitui gr?dinile zoologice, dar pentru a se evita оncruci??rile

dintre indivizi cu un grad apropiat de rudenie, fapt care duce inevitabil

la degenerare, gr?dinile zoologice ar urma s? оntre?in? cel pu?in cвte 50-

100 de indivizi de fiecare specie. Dar, dup? cum arat? calculele, chiar ?i

оn cazul unui astfel de num?r minim de indivizi necesari se va pierde

aproape jum?tate din genele de fiecare specie. De altfel, anume o astfel de

situa?ie s-a creat оn zootehnie. Tendin?ele moderne constau оn folosirea

unui num?r redus de rase оnalt productive; оn timp zeci de rase locale

dispar ireversibil. Оn realitate, оns?, toate speciile de animale ?i plante

au valoare economic? poten?ial?. Bun?oar?, animalele s?lbatice, constituie

o surs? absolut necesar? de creare оn zootehnie a unor noi rase pe calea

domesticirii ?i оncruci??rii cu rase locale.

Оn acest fel оns??i logica vie?ii indic? asupra necesit??ii de a se

depune eforturi pentru p?strarea unui num?r maxim posibil de genotipuri.

Dar pentru aceasta este necesar? crearea unui depozit, unde vor fi

concentrate asortimente variate de gene ?i de unde ele vor putea fi

primite, оn caz de necesitate, pentru munc? experimental? sau de selec?ie.

Conform opiniei lui B. N. Veprin?ev ?i N. N. Rott, asortimentele de gene

pot fi p?strate «оnchise» оn celule sau chiar оn embrioni. A fost elaborat?

o metodic? de congelare a celulelor, care permite ca dup? decongelare ele

s?-?i p?streze vitalitatea. Оn ce const? aceast? metodic?? Оn mediul оn

care se afl? celulele se adaug? crioprotectori - substan?e care protejeaz?

celulele de ac?iunea nimicitoare a frigului, iar apoi celulele sunt r?cite

treptat pвn? la temperatura de –79°CE sau pвn? -196°CE. Celulele congelate

se pot p?stra timp оndelungat: pвn? la cвteva zeci de ani. Оn practica

cre?terii vitelor оn prezent se aplic? pe larg metoda p?str?rii spermei

congelate оn azot lichid (la t° de -196°CE), urmвnd ca apoi, dup? ce va fi

decongelat?, s? fie folosit? pentru fecunda?ia artificial? a femelelor.

Metoda ofer? posibilitatea sporirii de multe ori a productivit??ii

reproduc?torilor care prezint? caractere de mare valoare economic?.

Bun?oar?, de la un taur se pot ob?ine nu 50-100 de vi?ei anual ca оn cazul

fecunda?iei naturale, ci pвn? la 10 mii. Sperma congelat? se p?streaz? ani

оntregi ?i poate fi folosit? ?i atunci cвnd reproduc?torul e mort; ea poate

fi de asemenea u?or transportat? оntr-acolo unde este necesar? ameliorarea

cirezii. Aceast? metod? poate fi folosit? pentru оnmul?irea vitelor

cornute mari, a cailor, porcilor, oilor, caprelor, g?inilor, pe?tilor ?i a

altor animale. Ea este folosit? ?i pentru cre?terea animalelor s?lbatice,

оntre?inute оn gr?dini zoologice. Se fac experien?e pe 80 de specii de

astfel de animale.

Оn ultimii ani a fost propus оnc? un mod de p?strare a genelor. Este

vorba de congelarea timpurie a embrionilor de mamifere. Dup? decongelare

ace?ti embrioni se implanteaz? оn uterul femelei-recipient, unde о?i

continu? dezvoltarea. Metoda se aplic? оn prezent la iepuri, oi, capre ?i

la vite cornute mari.

Congelarea embrionilor ofer? posibilitatea p?str?rii ?i transmiterii

caracterelor economic valoroase nu numai a masculilor, dar ?i a femelelor.

Vacile recordiste (de exemplu, Volga, despre care am mai pomenit) este

ra?ional s? fie folosite nu numai оn calitate de produc?toare de lapte, ci

?i de ovule. Оn prezent оn URSS ?i оn alte ??ri au fost ob?inute succese

importante оn direc?ia determin?rii la oi ?i vaci a poliovula?iei, a

extragerii din uter ?i a conserv?rii ovulelor, apoi implantarea lor unor

femele-recipien?i obi?nuite.

Cu ajutorul unor trat?ri hormonale de la o singur? femel? оnalt

productiv? se poate ob?ine pвn? la 60 de embrioni anual in loc de 1-2. Ei

pot fi apoi implanta?i unor femele de rase inferioare, ob?inвndu-se astfel

de la o vac? 20-30 de vi?ei pe sezon. Pe aceast? cale se poate realiza o

ameliorare substan?ial? a ?eptelului dintr-o gospod?rie, raion sau chiar

?ar?, deoarece animalele de rase valoroase pot fi u?or r?spвndite sub forma

embrionilor congela?i. Anume a?a se procedeaz? оn Australia, unde importul

de animale mature este interzis de reguli de carantin? speciale.

O alt? cale de realizare a poten?ialului genetic al unor organisme cu

indicatori remarcabili o constituie clonarea genetic?, adic? ob?inerea unor

copii exacte de animale оn via?? sau care au disp?rut demult, dac?,

bineоn?eles, celulele lor, оntr-un fel sau altul, s-au p?strat. Оn biologie

grupul de celule formate de la una singur? se nume?te clon?. Din aceast?

cauz? ?i ob?inerea unor organisme identice genetic dintr-o singur? celul?

se nume?te clonare.

Оn principiu, nu exist? nici o piedic? оn vederea clon?rii оn acest mod a

oric?ror specii de animale.

Cв?iva ani оn urm? J. Herdon din Chembridj (Anglia) a ob?inut un mormoloc

care practic nu avea «mam?». El a recoltat dintr-un intestin de broasc? o

celul? somatic? (diploid?), a extras din ea nucleul ?i l-a implantat оn

ovulul unei alte broa?te. Totodat?, nucleul din ovul fusese nimicit prin

iradiere cu raze ultraviolete Оn acest fel оntreaga garnitur? de gene noul

organism o ob?inea de la unul din p?rin?i. Mormolocul era, bineоn?eles,

copia genetic? absolut? a broa?tei de la care s-a «оmprumutat» nucleul

celular. Оntr-un alt centru ?tiin?ific din Anglia (Oxford) D. Bromholl a

reu?it s? implanteze nucleul extras dintr-o celul? somatic? оn ovulul de

epure. De remarcat c? doctorul Bromholl a folosit celule care au crescut

mul?i ani la rвnd оn cultur? de ?esut оn afara organismului (in vitro).

Anume cu asemenea celule a fecundat ovulul, nucleul c?ruia era nimicit

ini?ial prin iradiere cu raze ultraviolete.

Ovulul fecundat a fost implantat оn uterul iepuroaicei, care оndeplinea

rolul de incubator viu. Оn consecin??, s-a dezvoltat un embrion ale c?rui

gene con?ineau numai gene ale iepurelui (mort demult) celulele c?ruia

fuseser? cultivate in vitro. O adev?rat? reоnviere!

Conform opiniei unor exper?i, оn anii apropia?i va fi elaborat? o

metodic? general accesibil? ?i ieftin? de оnmul?ire «prin plombagin?» a

vitelor cornute mari ?i a altor animale domestice. O atare metodic? va avea

ca obiectiv ob?inerea de celule extrase din ?esuturile unor indivizi

animali remarcabili, stimularea femelelor оn producerea unui num?r mare de

ovule (aceasta deja se realizeaz?), fecunda?ia cu nuclee de celule somatice

(atвt de la masculi, cвt ?i de la femele-recordiste) a acestor ovule (ale

c?ror gene au fost ini?ial distruse prin iradiere) ?i implantarea ovulelor

la mame adoptive.

9.3 Genetica ?i pedagogia

9.3.1 Genotipul ?i mediul social

Probabil, c? nu o dat? ne-am оntrebat, de ce nu fiecare om poate fi f?cut

compozitor, pictor, scriitor sau matematician? De ce unul оncepe s? compun?

versuri оnc? de pe b?ncile ?colii, iar altul nu reu?e?te s-o fac? chiar ?i

dup? ce оnsu?e?te toate tainele compunerii versurilor? Acela?i lucru se

poate spune ?i despre cele mai оnalte performan?e sportive: oricвte

eforturi ?i timp nu s-ar cheltui pentru antrenamente, nu fiecare poate s?

devin? campion olimpic. De ce un om se poate abate u?or de la drumul drept

?i deveni delincvent, iar altul r?mвne neclintit chiar оn оmprejur?ri care

оl pun la оncerc?ri dintre cele mai grele?

Toate aceste «deceuri» au un singur r?spuns: to?i oamenii sunt diferi?i.

Fiecare о?i are genotipul s?u pe baza c?ruia, оn rela?ie cu mediul, se

formeaz? particularit??ile omului, inclusiv ?i cele psihice. Оn afar? de

aceasta, asupra form?rii psihicului o mare оnrвurire o are educa?ia,

оncepвnd din primele zile ale apari?iei pe lume a noului om.

Mult timp pe savan?i ?i pe pedagogi i-a fr?mвntat urm?toarea оntrebare:

оn ce mod conlucreaz? оn lupta pentru viitorul om ereditatea, mediul ?i

educa?ia? Cu alte cuvinte, cui dintre ace?ti trei factori оi apar?ine rolul

hot?rвtor оn formarea personalit??ii?

Unii considerau c? formarea esen?ei sociale a omului, dezvoltarea

personalit??ii depinde оn totalitate de ereditate. Va fi omul bun sau r?u,

curajos sau fricos, harnic sau un lene? toate acestea, dup? opinia lor,

sunt programate dinainte оn ereditate.

Nu este greu s? ne d?m sama c? acest punct de vedere este nu numai

nefundamentat, dar ?i оntr-o anumit? m?sur? d?un?tor, deoarece nu rareori

el serve?te drept paravan celor care nu ?tiu sau nu doresc s? se preocupe

de educa?ie: toate deficien?ele din educa?ie le pun оn sama «eredit??ii

proaste», оmpotriva c?reia educa?ia ar fi, chipurile, neputincioas?. Ea

este d?un?toare ?i оn alt? privin??. S? ne imagin?m urm?toarea situa?ie.

F?cвnd totalurile anului ?colar оnv???torul d? scurte caracteristici

fiec?rui elev. De exemplu, «Scutaru este silitor, perseverent, sвrguincios.

Succesele lui au depins оn mare m?sur? de h?rnicia ?i sвrguin?a cu care a

muncit» – dup? aceste cuvinte cel caracterizat va c?uta pe viitor s? se

manifeste ?i mai оn deplin?tatea acestor calit??i. «Dar iat? c? Ciobanu a

reu?it totul f?r? mult efort. Este un talent оnn?scut». La ce se poate

gвndi vizatul Ciobanu dup? aceste cuvinte? E bine c? totul оi merge u?or ?i

оn toate izbute?te. Dar оn caracteristic? nu s-a pomenit despre atitudinea

sa fa?? de оnv???tur?, fa?? de munca ob?teasc?. Reiese c? nu el a ob?inut

rezultate bune, ci ele au venit singure, de la sine. Dar oare aceast?

insinuare nu reprezint?, de fapt, o minimalizare a personalit??ii lui

Ciobanu, o negare a «eu»-lui s?u?

P?rta?ii altor tendin?e considerau c? to?i oamenii se nasc cu aptitudini

naturale egale ?i dac? educatorii nu-?i vor precupe?i eforturile, iar

copiii nu se vor l?sa pe tвnjal?, apoi fiecare ar putea s? ajung?, de

exemplu, la nivelul lui Mozart ?i Eminescu, Pu?chin ?i Repin. Urmвnd

acestei logici, s-ar p?rea c? este tot a?a de u?or s? se formeze

personalitatea omului prin intermediul instruirii ?i educa?iei, cum se

poate face din lut orice figur?. ?i acest punct de vedere s-a dovedit

lipsit de valabilitate. Fiecare pedagog cunoa?te faptul c? atвt

temperamentele, cвt ?i оnclina?iile, ?i capacit??ile copiilor – toate sunt

diferite. Fiecare elev, fiecare om, оn general, este o personalitate

irepetabil?, cu caracterul s?u deosebit, cu un mod personal de gвndire,

memorare, de aten?ie. Unul toat? via?a nu mai ajunge s? aib? ureche

muzical?, iar altul compune muzic? de la ?ase ani. Un elev abia de poate

pricepe legea lui Culon, оn schimb, poate deosebi dup? glas orice pas?re,

altul rezolv? ecua?ii diferen?iale, iar altul nu poate s? deosebeasc? teiul

de ar?ar.

«Dac? to?i oamenii ar avea acelea?i aptitudini, – spune A. C. Scvor?ov,

cunoscut biolog-evolu?ionist, – din aceasta ar reie?i c? ?i omenirea luat?

оn оntregime n-ar prezenta o diversitate de talente poten?iale mai bogat?

decвt un om oarecare. Este, probabil, o idee prea s?r?cit? despre

omenire...»

Este un adev?r incontestabil faptul c? spiritul de observa?ie, aten?ia,

memoria, h?rnicia ?. a. m. d. contribuie la dezvoltarea aptitudinilor, la

afirmarea talentului. Chiar ?i un astfel de artist genial al cuvвntului ca

Tolstoi ?i el a fost nevoit s? retranscrie «R?zboi ?i pace» de 8 ori! Dar

al?ii ar fi gata s?-?i transcrie lucr?rile la nesfвr?it f?r?, оns?, s? aib?

?ansa de a ajunge vre-odat? la оn?l?imea lui Tolstoi.

Apropo, fiindc? veni vorba de memorie. ?i ea este diferit? la diferi?i

oameni. Chiar dac? ar fi s? fie antrenat? la nesfвr?it, la majoritatea

oamenilor memoria-i... «ca memoria»; unii au dezvoltat? memoria vizual?,

al?ii pe cea mintal? (logic?, auditiv?), sau ?i pe una, ?i pe alta. Dar se

оntвlnesc ?i oameni cu o memorie fenomenal?. I. Andronicov povestea despre

I. Sollertinechii, care avea o memorie cu totul ie?it? din comun. Aruncвnd

o privire asupra unor pagini de text, pe care le vedea pentru prima oar?,

el оntorcea cartea ?i spunea: «Controleaz?». ?i orice pagin? nu i-ar fi

fost numit?, el o reproducea pe de rost. Cвnd a fost rugat s?-?i aminteasc?

ce era tip?rit оn josul paginii 212 din volumul doi al operelor complecte

ale lui N. V. Gogol din ultima edi?ie a AES (Asocia?ia Editurilor de Stat),

Sollertinechii, chibzuind cвteva momente, a redat integral ?i f?r? nici o

gre?eal? textul: «Laud? ?ie, artiste, vivat Andrei Petrovici –

recenzentului cum se vede оi pl?cea fami-... «Iart?-ne, Ivan Ivanovici, dar

ce e cu acest «fami-? – «Fami-? – a r?spuns el cu nep?sare, de parc? ar fi

fost оn firea lucrurilor, – «fami-» este prima jum?tate a cuvвntului

familiaritate, numai c? «-liaritate» vine de acum pe pagina dou? sute

treisprezece».

Este pu?in probabil c? doar cu ajutorul antrenamentelor fiecare din noi

ar putea s?-?i formeze un asemenea nivel de dezvoltare a memoriei. ?i e

p?cat.

Exemplele prezentate vin s? ne conving? de faptul c? asupra form?rii

profilului individual al capacit??ilor omului exercit? o anumit? influen??

?i ereditatea, ?i mediul оn оn?elesul cel mai larg al no?iunii. Pe lвng?

ac?iunea mediului, genotipul determin? ?i el dezvoltarea general? a

copilului ?i succesele lui la оnv???tur?. Un debil mintal se alege cu

foarte pu?in chiar ?i de pe urma celei mai bune instruiri, оn timp ce un om

n?scut cu aptitudini geniale reu?e?te оn mod obi?nuit multe f?r? ajutorul

cвt de cвt оnsemnat al cuiva. Dar pentru majoritatea copiilor de ambian?a

familial?, instruirea оn ?coal?, propriile lor eforturi depinde оn ce

m?sur? realiz?rile lor se vor apropia de limita superioar? a capacit??ilor

lor оnn?scute.

Gemenii sunt materialul natural pe baza c?ruia se poate cel mai bine

studia interac?iunea dintre genotip ?i mediu.

Dup? cum am mai ar?tat, exist? dou? categorii de gemeni: obi?nui?i

(bivitelini), cu genotipuri-diferite ?i identici (univitelini), cu

genotipuri identice.

Numeroase experien?e efectuate asupra gemenilor au demonstrat c? cu cвt

un caracter oarecare depinde mai mult de genotip, cu atвt mai mult gemenii

identici seam?n? unul cu altul sub raportul acestui caracter. ?i cu cвt el

depinde mai mult de mediul extern, cu atвt mai mult se pot deosebi оntre ei

gemenii identici. Cele mai mari deosebiri оntre gemeni se constat? оn cazul

cвnd ei sunt educa?i оn familii diferite; dar astfel de cazuri se оntвlnesc

extrem de rar. De regul?, gemenii identici sunt educa?i оn condi?ii оntr-

atвt de identice, оncвt poate s? apar? оntrebarea: nu este oare acest fapt

principala cauz? a asem?n?rii lor? R?spunsul se poate ob?ine prin

compararea lor cu gemenii obi?nui?i. Gemenii obi?nui?i cresc ?i ei оn una

?i aceea?i familie, оn unul ?i acela?i interval de timp. De aceea influen?a

mediului asupra deosebirilor dintre gemenii obi?nui?i este comparabil? cu

influen?a pe care o are mediul asupra diferen?elor dintre gemenii identici.

Diferen?a dintre gemenii obi?nui?i ?i cei identici, crescu?i оmpreun?,

este condi?ionat? оn temei de ereditatea lor diferit?. Оn schimb,

diferen?ele dintre gemenii identici crescu?i оmpreun? ?i gemenii identici

crescu?i оn medii diferite este condi?ionat? totalmente de condi?iile

diferite de mediu. Astfel, conform datelor savan?ilor americani, educa?ia

diferen?iat? duce la deosebiri cu mult mai mari de greutate ?i capacit??i

mintale, dar nu are nici o оnrвurire asupra оn?l?imii. Prin urmare,

оn?l?imea depinde оn special de ereditate, iar greutatea fizica ?i

capacit??ile intelectuale sunt determinate aproximativ оn egal? m?sur? de

ereditate ?i de mediu.

9.3.2 Talentul ?i ereditatea

L?murind rolul eredit??ii ?i al mediului оn dezvoltarea omului, оn

formarea personalit??ii sale, este important s? se explice ce reprezint?

mediul raportat la om. Asemeni altor fiin?e vii, omul se na?te ?i tr?ie?te

оntr-un mediu ce este determinat atвt de factori abiotici, cвt ?i de

factori biotici. Оn acest sens se poate afirma c? mediul omului este

acela?i ca ?i al altor fiin?e vii. Dar datorit? con?tiin?ei, omul

ac?ioneaz? оn sfera formei sociale de mi?care a materiei, subordonвndu-?i

mediul ?i to?i factorii ce ac?ioneaz? оn el. Din aceast? cauz? mediul uman

are un caracter social. Fiecare fiin?? uman? se na?te ?i tr?ie?te оn

condi?iile mediului social. Оn ce prive?te identitatea sau varietatea

genetic?, ele sunt determinate de garniturile de gene. Fiecare om о?i are

garniturile sale particulare de gene ?i оn virtutea acestui fapt din punct

de vedere genetic to?i oamenii sunt diver?i, individuali, cu excep?ia

gemenilor identici. Remarcвnd diferite particularit??i оn manifestarea

caracterelor la diferi?i oameni, ne ciocnim nu de o insuficien?? genetic?,

ci de diversitatea genetic?. Este important s? se sublinieze оn acest

context c? diversitatea genetic? a oamenilor nu depinde de mediul social

ci, din contra, de mediul social depinde manifestarea diversit??ii

genetice, deoarece ea este determinat? de condi?iile sociale оn care omul

se na?te, se dezvolt? ?i se formeaz? ca personalitate. Ei, bine, ve?i spune

dumneavoastr?, dar capacit??ile fenomenale la copiii care, ca s? zicem a?a,

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33


реферат скачать
НОВОСТИ реферат скачать
реферат скачать
ВХОД реферат скачать
Логин:
Пароль:
регистрация
забыли пароль?

реферат скачать    
реферат скачать
ТЕГИ реферат скачать

Рефераты бесплатно, курсовые, дипломы, научные работы, реферат бесплатно, сочинения, курсовые работы, реферат, доклады, рефераты, рефераты скачать, рефераты на тему и многое другое.


Copyright © 2012 г.
При использовании материалов - ссылка на сайт обязательна.