Современная генетика

reiese, c? sexul la Drosophyla este determinat de bilan?ul оntre cromozomii

- X ?i autozomi. Deci sexul prezint? un caracter poligenic, plurifactorial.

Genele, ce determina sexul femel sunt localizate оn cromozomul X, iar cele

ce controleaz? sexul mascul – оn autozomi.

5.4 Determinarea sexului la om

Determinarea sexului la om are loc оn corespundere deplin? cu mecanismul

cromozomal. Reie?ind din formula mecanismului cromozomal, sexul copilului

va depinde оnainte de toate de tat?, dat fiind faptul c? unirea diferi?ilor

lui game?i (X ?i Y) cu game?ii X ai mamei va pune оnceputul dezvolt?rii fie

a unei feti?e (XX), fie a unui b?ie?el (XY).

Teoretic, reie?ind din aceast? formula, ar trebuie s? se nasc? un num?r

egal de feti?e ?i b?ie?i. Statistica demonstreaz?, оns?, c? mai des se

nasc, totu?i , b?ie?i. Iat? cвteva exemple.

Оn momentul concep?iei se formeaz? aproximativ de o dat? ?i jum?tate ori

mai mul?i embrioni-b?ie?i decвt embrioni-feti?e. Dar оn primele luni de

sarcin? mor de 2-3 ori mai mul?i embrioni-b?ie?i, raportul dintre num?rul

de b?ie?i ?i feti?e n?scu?i mor?i este egal cu 125: 100, iar mortalitatea

infantil? este ?i ea mai ridicat? la b?ie?i.

Оn momentul na?terii raportul dintre num?rul de feti?e ?i b?ie?i e de 100

la 106. Spre vвrsta de 18 ani num?rul de fete ?i b?ie?i se echilibreaz?

(оnceputul alegerii miresei ?i a mirelui!). Spre vвrsta de 50 de ani la 100

de femei revin 85 de b?rba?i, iar la 85 do ani la 100 de b?trвnele revin

numai 50de b?trвni. A?a stвnd lucrurile, mai r?mвne de v?zut care este,

totu?i , sexul tare: sexul feminin este astfel nu numai frumos, ci ?i tare!

?i, totu?i , de ce se nasc mai mul?i b?ie?i? Cromozomul Y este оntrucвtva

mai mic decвt cromozomul X. Mult timp, оns?, nu s-a ?tiut dac? aceast?

deosebire оntre spermatozoizii «masculini» ?i «feminini» se r?sfrвnge

asupra aspectului lor.

Abia relativ recent, prin aplicarea unor metode perfec?ionate de

microscopie, s-a putut stabili c? exist? оntr-adev?r dou? variet??i de

spermatozoizi: unii au capul mic ?i rotund, iar la al?ii el este mai mare

?i u?or alungit. Biologul american L. ?ettlz a f?cut presupunerea c?

cromozomii Y sunt localiza?i оn spermatozoizii cu capul mai mic. Ei au o

mai mare vitez? de deplasare, de aceea ajung mai repede оn ovuli, ?i se

concep mai mul?i b?ie?i.

Trebuie remarcat faptul c? raportul de sex la nou-n?scu?i depinde ?i de

vвrsta mamei. Astfel, mamele оn vвrst? de 18-22 de ani nasc 100 de fete la

125 de b?ie?i, iar mamele оntre 38 ?i 42 de ani-100 de fete la 90 de

b?ie?i. Dup? toate probabilit??ile aceast? legitate este condi?ionat? de

modificarea, оn leg?tur? cu vвrsta, a mediului fiziologic ?i biochimic al

organismului feminin. Cele mai mic devieri оn direc?ia cre?terii sau

mic?or?rii acidit??ii, a alcalinit??ii ?. a. m. d. pot duce la crearea de

condi?ii care s? avantajele spermatozoizii de un tip ?i s?-i dezavantajeze

pe cei de alt tip.

Referitor, оns?, la mortalitatea ridicat? оn rвndul indivizilor de sex

masculin, fenomen propriu nu numai speciei umane, dar ?i majorit??ii

reprezentan?ilor lumii animale, putem construi doar ipoteze. Dar ne

оndoielnic este c? precump?nirea оn momentul concep?iei ?i оn cel al

na?terii a num?rului de indivizi masculini are o important? valoare

adaptiv?, care vine s? compenseze viabilitatea lor mai mic? ?i s? asigure o

egalitate numeric? оntre sexe anume c?tre momentul atingerii matur?rii

sexuale. La mamifere sexul masculin reprezint? partea activ? a speciilor

?i, оn consecin??, mortalitatea оn rвndul masculilor, ca urmare a luptelor

pentru supravie?uire dintre ace?tia, este mai ridicat? ca la femele.

La om sexele masculin ?i cel feminin sunt clar diferen?iate atвt оn ce

prive?te caracterele primare, cвt ?i cele secundare.

Dar uneori se оntвlnesc indivizi, care posed? caractere sexuale proprii

ambelor sexe (bisexuali). Grecii, care vedeau оn astfel de fiin?e o

оmbinare a b?rb??iei lui Hermes ?i a feminit??ii Afroditei, i-au numit

hermafrodi?i.

Adev?ratul hermafrodit ar trebui s? posede organele necesare pentru a se

autofecunda ?i, deci, s? fie оn acela?i timp ?i mam?, ?i tat?. Dar

organisme cu astfel de tr?s?turi anormale nu sunt cunoscute.

Ceva mai des se оntвlnesc indivizi numi?i pseudohermafrodi?i: la 1000 de

persoane revine 1 pseudohermafrodit. Ace?tia-ni?te intersec?i - sunt

оnzestra?i cu caractere sexuale secundare proprii ambelor sexe, caracterele

sexuale primare fiind distincte. Iat? cвteva exemple.

Оn 1935, оn timpul Jocurilor Olimpice, mare a fost surpriza pe care au

tr?it-o arbitrii, cвnd au aflat c? оnving?toarei оn proba de 800 m pr?ntr'o

interven?ie chirurgical? i-a fost redat? natura masculin?. Un an mai tвrziu

o atlet? de frunte din Anglia, recordman? la aruncarea discului, оn

rezultatul opera?iei a fost trecut? de asemenea оn categoria b?rba?ilor.

Оntr-un alt caz un sergent al armatei poloneze s-a dovedit a fi femeie ?i

apoi a n?scut un copil.

Оn celulele hermafrodi?ilor, de regul?, exist? doi cromozomi X, iar pe

unul din ei este fixat un fragment de cromozom Y. Dup? opinia savantului

american S. Voctel, aceasta nu este singura cauz? a hermafroditismului.

Nu este exclus c? оn anumite condi?ii factorii de mediu pot ac?iona оn

a?a fel asupra genelor cromozomului X, оncвt ele оncep s? determine unele

dintre caracterele proprii sexului masculin. Drept exemplu poate servi

boala de natur? cromozomal? numit? «feminizare testicular?» ?i manifestat?

prin fenomenul cвnd individul este femeie dup? aspectul exterior ?i b?rbat

dup? structura intern?. De aceast? boal? sufer? fiecare a 2000-ea femeie cu

genotipul XY. O astfel de femeie se poate c?s?tori f?r? ca so?ul s?-?i

poat? da sama de adev?rata ei identitate. Singurul simptom evident al

st?rii sale anormale o constituie sterilitatea. O astfel de femeie a fost

regina englez? Elizabet I, care, de?i n-a manifestat indiferen?? fa?? de

b?rba?i, totu?i, n-a avut copii.

Dar se poate prezice sexul viitorului copil? S-a dovedit c? se poate.

Astfel, savantul polonez F. Benendo a observat c? exist? o anumit? leg?tur?

оntre sexul viitorului copil ?i momentul concep?iei. Drept baz? pentru

aceast? constatare au servit datele pe care Benendo le-a ob?inut оn urma

anchet?rii a circa 40 mii de femei gravide ?i perechi conjugale. A ie?it la

iveal? o legitate curioas?. Astfel, dac? momentul concep?iei coincidea cu

ziua ovula?iei, cвnd ovulul matur este eliminat de ovar (de regul?, aceasta

se оntвmpl? оn a 12-14-ea zi de la оnceputul ciclului menstrual) оn 86,6%

se n??tea b?iat. Dac?, оns?, actul sexual se produce cu 4 zile mai devreme

оn 84,7% de cazuri se n??teau fete.

Pe baza acestei legit??i Benendo a prezis la 11 perechi conjugale sexul

viitorului copil ?i a gre?it numai оntr-un singur caz, iar la alte 11

perechi, care urmau indica?iile savantului, s-au n?scut copii anume de

sexul de care au dorit.

Dar cercet?rile savantului polonez nu s-au bucurat de apreciere. Ele nu

aveau o baz? riguros ?tiin?ific?, iar la оntrebarea prin ce se explic?

legitatea remarcat? Benendo n-a putut r?spunde.

Оntre timp experien?ele lui ?ettlz (despre care am pomenit) au demonstrat

c? spermatozoizii «feminini» sunt mai activi оn mediu acid, iar cei

«masculini» - оn mediu alcalin. Ginecologilor le este cunoscut faptul c? de-

a lungul ciclului de ovula?ie compozi?ia secre?iilor uterine sufer?

schimb?ri considerabile: pe m?sura ce se apropie momentul ovula?iei aceste

secre?ii cap?t? un caracter tot mai pronun?at alcalin mai favorabil pentru

spermatozoizii «masculini».

Cum vedem, aceste date conduc la aceea?i concluzie cu a statisticii lui

Benendo: dac? concep?ia se produce оn momentul ovula?iei, ?ansele na?terii

unui b?iat prevaleaz?.

Dar iat? cu ce rezultate s-au оncheiat cercet?rile profesorului de la

Universitatea din Paris J. Stolcovschi. Ancheta pe care a оntreprins-o la

134 de ferme din Normandia ?i care a cuprins 25653 de na?teri a demonstrat

c? surplusul de caliu оn alimenta?ie face s? sporeasc? probabilitatea

na?terii de vi?ei, iar surplusul de magneziu ?i calciu de vi?ele. La 82 de

ferme la o parte de vaci, timp de o lun? pвn? la fecunda?ie ?i o lun? dup?,

li s-a dat hran? cu diferite adausuri. ?i iat? ce rezultate s-au ob?inut:

la vacile care au primit hran? cu surplus de caliu s-au n?scut 7 vi?ei ?i 1

vi?ic?, controlul - de 2 ?i 2; la cele la care оn hran? li s-a ad?ugat

surplus de calciu ?i magneziu -1 ?i 9, controlul -2 ?i 3.

Profesorul Stolcovschi consider? c? aceste rezultate nu contravin datelor

ob?inute de ?ettlz. Totul const? оn faptul c? la ridicarea gradului de

aciditate celulele pierd caliul, iar la mic?orarea lui, din contra, оl

acumuleaz?. Prin aceasta ?i se poate explica na?terea cu prec?dere a

b?ie?ilor оn cazurile cвnd concep?ia se produce оn momentul ovula?iei,

proces, care coincide cu cea mai sc?zut? aciditate a secre?ilor uterine.

Ei, dar s? zicem, c? embrionul e deja оn stadiu de f?t ?i p?rin?ii vor

s? ?tie ce vor avea. Poate c? apare nevoia lu?rii unei decizii oportune. ?i

pentru asemenea situa?ie exist? metode de determinare a sexului viitorului

copil. Ele constau оn determinarea schimb?rilor din compozi?ia sвngelui

matern, оn studierea celulelor frotiurilor vaginale sau a cromozomilor

celulelor din lichidul amniotic. Ce-i drept, aceste metode sunt destul de

complicate, insuficient de exacte ?i pot fi aplicate abia spre sfвr?itul

sarcinii, cвnd, practic, nu mai prezint? nici o valoare. Оn schimb, metoda

elaborat? de C. V. Ciaciava, directorul IC? оn domeniul obstetrici ?i

ginecologiei al Ministerului ocrotirii s?n?t??ii din Georgia, asigur? o

precizie de ordinul a 94-97% ?i este aplicabil? оn orice perioad? a

sarcinii. Оn ce const? aceast? metod??

Pentru оnceput se va prinde o broasc?-mascul matur? din punct de vedere

sexual ?i i se vor injecta 2- 3 pic?turi de urin? luat? de la femeia

gravid?. Peste o or?-dou? din cloaca broa?tei, cu o pipet?, se va extrage

pu?in lichid ?i se va depune pe o lam? оn a?a fel оncвt s? vin? оn contact

cu doi electrozi metalici pla?i, uni?i cu un aparat generator de curent.

Sub ac?iunea substan?elor din urina femeilor gravide broasca elimin?

spermatozoizi care pot fi examina?i sub microscop. Оn cazul cвnd urina va

apar?ine unei femei care nu este gravid?, broasca nu elimin? spermatozoizi.

S? ne imagin?m c? fix?m microscopul ?i cupl?m curentul. Vom vedea una din

dou?: sau spermatozoizii se vor deplasa ?ov?itor ?i spre electrodul

pozitiv, ?i spre cel negativ, sau cu o vitez? crescвnd? se vor оndrepta cu

to?ii оntr-o parte ?i оn curвnd vor dispare din cвmpul nostru de vedere. Оn

primul caz este vorba de o prob? de spermatozoizi оnc?rca?i diferit, iar

fenomenul cel?lalt se produce atunci, cвnd se examineaz? o prob? de

spermatozoizi cu оnc?rc?tur? de un singur sens. Primul caz sugereaz?

na?terea unui b?iat, iar cel?lalt - a unei fete.

Оn cursul mai multor ani profesorul Ciaciava ?i colaboratorii s?i ?i-au

verificat cu toat? exigen?a metoda elaborat?. Au fost examinate peste 1000

de femei cu sarcini оntre a 8-a ?i a 40-ea s?pt?mвn?. Оn 95% din cazuri

prezicerile examinatorilor s-au adeverit f?r? gre?. De remarcat c? fiecare

femeie a fost supus? numai la o singur? prob? de examinare. Probabil, c?

prin dublarea probelor procentul previziunilor juste se poate ridica pвn?

la 100.

Оntr-un cuvвnt, datorit? acestei inova?ii omenirii i s-a pus pentru prima

oar? la dispozi?ie o metod? simpl? ?i sigur? de rezolvare a str?vechii

dileme «b?iat sau fat?». Dar nu va conduce acest lucru la оnc?lcarea

echilibrului dintre sexe? Speciali?tii consider? c? acest lucru ar avea

consecin?e tragice asupra destinului umanit??ii. Iat? ce scrie оn leg?tur?

cu aceasta renumitul demograf, profesorul D. Valentei: «Оnainte de toate

urmeaz? s? se stabileasc? dac? p?rin?ii vor da preferin?? vre-unui sex.

Spre deosebire de «obiectiva» natur?, p?rin?ilor nu le este indiferent cine

li se va na?te-majoritatea dau preferin?? b?ie?ilor... Dar a devenit de pe

acum limpede c? pentru biologia speciei umane raportul dintre sexe prezint?

importan??. Dup? toate probabilit??ile este important ca оntre sexe s?

domine un echilibru numeric sau o mic? superioritate numeric? a femeilor.

Оnc?lcarea arbitrar? a acestui raport оn favoarea sexului feminin poate

duce la cel mai r?u lucru - la degradarea lui Homo sapiens. S-ar оntвmpla

c? femeia оn calitate de membru al societ??ii ar suferi o involu?ie

enorm?...»

Iat?, оns?, c? publicarea оn «Literaturnaia gazeta» (19 iunie, 1974) a

rezultatelor unor cercet?ri sociologice a adus o limpezire a situa?iei. S-a

dovedit c? umanitatea nu este amenin?at? de nici un fel de deplasare spre

un sex sau altul. Aceasta fiindc?, de?i b?rba?ii prefer? s? aib? un fiu,

femeile doresc mai mult s? aib? o fiic?. Dac? mai оnainte, оn timpuri

patriarhale, na?terea unui copil de sex masculin promitea familiei anumite

avantaje economice sau sociale, ast?zi se pot pune mai multe speran?e pe

fiice: ele sunt mai ata?ate de p?rin?i ?i la b?trвne?e le acord? un mai

mare sprijin.

Exist? ?i alte considerente, de ordin psihologic, etic ?i medical оn

favoarea b?ie?ilor sau a fetelor, dar toate au o tr?s?tur? comun?:

simpatiile p?rin?ilor se repartizeaz? absolut egal. Dar, оn general, are

rost s? se recurg? la tot felul de metode de diagnosticare ?i de dirijare a

sexului uman? Suntem convin?i c? оi majoritatea cazurilor nu exist? nici o

nevoie de ele. Doar pentru orice femeie primul copil, indiferent de sexul

pe care оl va avea, este mult a?teptat. Iar necunoa?terea faptului cine se

va na?te este o surs? de emo?ii pl?cute. Cu atвt mai mult dac? оn familie

exist? doi-trei copii, de regul?, printre ei sunt reprezentan?i ai ambelor

sexe. ?i numai оn cazuri deosebite, cвnd оntr-o familie se nasc numai copii

de un singur sex, iar p?rin?ii о?i doresc ?i de cel?lalt, poate s? apar?

nevoia diagnostic?rii timpurii a sexului pentru a se putea lua o decizie

oportun?.

5.5 Ob?inerea sexului dorit

Fire?te, nu se poate considera c? un astfel de proces ca formarea sexului

s? fie controlat de o singur? pereche de cromozomi sexuali. Sexul este

controlat de оntregul sistem al genotipului, c?ci dezvoltarea lui presupune

elaborarea hormonilor corespunz?tori ?i diferen?ierea a diferitor ?esuturi.

A fost emis? ipoteza c? poten?ial fiecare zigot este bisexual, adic?

dispune de dou? variante de formare a sexului, dar anumite mecanisme

realizeaz? dezvoltarea unui singur sex.

Principalul factor al diferen?ierii sexuale sunt genele, care au sub

control nivelul secre?iei hormonale de natur? masculin? ?i feminin?.

Predominarea оn cursul dezvolt?rii individuale cвnd a secre?iei hormonale

masculine, cвnd a celei feminine duce la dezvoltarea de forme intersexuale.

Оn acest context hormonii sexuali masculini (androgeni) determin?

masculinizarea ovarelor, adic? apari?ia оn ele a unor celule sexuale

masculine, iar hormonii sexuali feminini (hormoni estrogeni ?i

progesteron?) feminizarea testiculelor, adic? formarea оn ele a unor celule

sexuale feminine.

Оn principiu poten?a bisexual? a organismului ofer? posibilitatea

schimb?rii direc?iei de dezvoltare a acestuia. Procesul propriu-zis al

diferen?ierii sexului se afl? sub controlul hormonilor secreta?i de

glandele endocrine, de c?tre stratul cortical ?i cel medular al

primordiului sexual, apoi ?i de c?tre glandele sexuale. La rвndul ei, оns?,

secre?ia hormonilor masculini ?i feminini este strвns legat? de activitatea

genelor specifice.

Despre rolul hormonilor оn determinarea ?i redeterminarea sexului vorbesc

urm?toarele date. Dac? unui animal i se vor extirpa ne cale operativ?

glandele sexuale, el nu numai c? devine steril, ci о?i pierde ?i a?a-

numitele caractere sexuale secundare, dup? care reprezentan?ii unui sex se

deosebesc de reprezentan?ii altuia. Un cuco? castrat о?i pierde facultatea

de a cвnta, aspectul caracteristic ?i creasta, atrac?ia sexual?, nu mai are

obi?nuita fire de b?t?u?. Arm?sarul iute se transform? оntr-un jugan, iar

taurul оnd?r?tnic — оntr-un bou impasibil la toate ?. a. m. d.

Experien?ele lui V. B. Savvateev au demonstrat c? la tratarea оnainte de

incubare a ou?lor fecundate cu hormon sexual feminin se constat? o

transformare a sexului masculin оn feminin. Dar aceast? schimbare are loc

numai оn stadiul embrionar, c?ci оn continuare genotipul este atotputernic

?i la pui se manifest? o revenire deplin? la sexul masculin.

Unul din remarcabilele exemple de redeterminare total? a sexului оn

ontogenez? a fost stabilit de T. Iamamoto оn experien?ele efectuate asupra

pe?tilor de acvariu.

Ca rezultat al ad?ug?rii de hormon sexual feminin (extrogen) оn ra?ia lor

alimentar?, to?i pe?tii determina?i genotipic ca masculi (X(), dup? fenotip

s-au dovedit a fi femele cu ovare normale ?i prezentвnd caractere sexuale

secundare proprii femelelor. Ei erau capabili s? se оncruci?eze cu pe?ti

normali. Acest exemplu sugereaz? una din c?ile de reglare artificial? a

raportului dintre sexe.

La om ?i la diferite mamifere redeterminarea hormonal? a sexului se

complic? din cauz? c? diferen?ierea sexului se produce оnainte de оnceputul

secre?iei hormonilor. De regul?, la vвrsta de 12 s?pt?mвni sexul

embrionului uman este clar exprimat.

Ve?i оntreba: nu se poate oare regula, dup? un plan dinainte stabilit,

ob?inerea sexului necesar оn zootehnie? Doar este absolut evident c? la

fermele avicole este preferabil? ob?inerea unui num?r mai mare de g?ini-

ou?toare, la rasele de carne de vite cornute mari - a taurilor, iar la

rasele de lapte - a vi?elelor. Da, se poate. Оn ultimul timp au fost

elaborate metode de separare a spermei оn game?ii componen?i X ?i (.

Aplicвndu-se tot odat? ?i larg cunoscuta metod? de оns?mвn?are artificial?,

se poate astfel realiza pe scar? industrial? ob?inerea unor animale de sex

dorit. Fire?te, оn asemenea cazuri au o importan?? deosebit? calit??ile

animalului reproduc?tor. Acesta este supus unui examen de stabilire a

constitu?iei sale genetice ?i, abia dup? ce se constat? c? el corespunde,

se folose?te оn calitate de donator de sperm?. Ea poate fi conservat? ?i

p?strat? timp оndelungat la temperaturi joase ?i folosit? cвnd este nevoie.

Putem vorbi de un exemplu clasic de ob?inere a sexului dorit la fluturele-

de-m?tase. Cu ajutorul razelor Rentghen ?i a temperaturii оnalte

academicanul B. L. Astaurov a ac?ionat asupra ou?lor viermelui-de-m?tase,

nimicind nucleele din ele, citoplasma r?mвnвnd, оns?, func?ional?. Aceste

ou? erau fecundate cu spermatozoizi normali ?i din ele cre?teau numai

indivizi masculini. Faptul prezint? o mare importan?? practic?, deoarece

gogoa?ele indivizilor masculini con?in cu aproape 30% mai mult? m?tase

decвt ale celor feminini.

Dar pentru scara larg? a industriei cre?terii viermilor-de-m?tase aceast?

metod? complicat? este nepotrivit?. ?i atunci geneticenii ?i-au adus

aminte de ideea profesorului A. S. Serebrovschii de a marca ou?le cu un

anumit caracter ereditar, legat de sex.

Ou?le viermelui-de-m?tase (numite ?i gren?) sunt de diferite nuan?e-mai

deschise ?i mai оntunecate. Dar culoarea nu le depinde оn nici un fel de

sex. Cu alte cuvinte, din ou?le de culoare deschis? se pot na?te ?i omizi-

femele ?i omizi-masculi. Este oare posibil ca culoarea s? ob?in? calitatea

de atribuit sexual?

Ideea era cu perspectiv?.

De acest lucru s-a apucat un alt savant - profesorul V. A. Strunicov. El

a reu?it pe calea restructur?rii cromozomilor, adic? a muta?iilor,

determinate de iradierea ou?lor de viermi-de-m?tase, s? realizeze o

«opera?ie» unic?. Оn cromozomii din nucleul celular se con?ine o gen?

responsabil? de culoarea ou?lor de viermi-de-m?tase. Exist? un cromozom

care determin? sexul viitoarei insecte. Dar ce se va оntвmpla dac? gena

care determin?, s? zicem, culoarea оnchis? a ou?lor de viermi-de-m?tase va

Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33